Comisia Europeană a decis marţi să sesizeze Curtea de Justiţie a UE cu privire la noul regim disciplinar aplicabil judecătorilor polonezi, solicitând Curţii aplicarea unei proceduri accelerate, informează Executivul comunitar într-un comunicat de presă postat pe site-ul său.

La 3 aprilie 2019, Comisia a lansat această procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, motivul invocat fiind acela că noul regim disciplinar aduce atingere independenţei judiciare a judecătorilor polonezi şi nu asigură garanţiile necesare pentru a-i proteja de controlul politic, astfel cum a solicitat Curtea de Justiţie a UE.

Mai precis, legislaţia poloneză permite ca judecătorii de drept comun să fie investigaţi şi sancţionaţi disciplinar pentru hotărârile pe care le-au pronunţat, inclusiv pentru exercitarea dreptului lor de a înainta Curţii de Justiţie a UE cereri de decizii preliminare în temeiul articolului 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Mai mult, noul regim disciplinar nu garantează independenţa şi imparţialitatea camerei disciplinare a Curţii Supreme, compusă exclusiv din judecători selecţionaţi de Consiliul Naţional al Magistraturii, care este, la rândul său, numit de Parlamentul polonez (Sejm). Noul regim disciplinar nu oferă nici garanţia că acţiunile disciplinare iniţiate împotriva judecătorilor de drept comun vor fi soluţionate de o instanţă de prim grad de jurisdicţie "instituită prin lege". Dimpotrivă, acest regim îl împuterniceşte pe preşedintele camerei disciplinare să stabilească - de la caz la caz şi cu o putere de apreciere aproape nelimitată - ce instanţă disciplinară de prim grad de jurisdicţie va soluţiona un anumit dosar privind un judecător de drept comun. Noul regim nu mai garantează soluţionarea cauzelor într-o perioadă de timp rezonabilă, ci îi permite ministrului justiţiei să menţină acuzaţiile împotriva judecătorilor de drept comun prin intermediul unor responsabili în materie disciplinară numiţi de ministru. Noul regim aduce atingere şi dreptului la apărare al judecătorilor de drept comun. Pe scurt, judecătorii nu sunt protejaţi împotriva controlului politic şi, prin urmare, independenţa sistemului judiciar este încălcată, explică Executivul de la Bruxelles.

La 3 aprilie 2019, Comisia a transmis Poloniei o scrisoare de punere în întârziere. În urma unei analize detaliate a răspunsului primit, Comisia a concluzionat că acesta nu răspunde preocupărilor de ordin legal şi a făcut următorul pas în cadrul procedurii, trimiţând un aviz motivat la 17 iulie 2019. Polonia nu a reuşit să răspundă preocupărilor Comisiei nici în cel mai recent răspuns trimis.

Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiţie a UE cu privire la situaţia din Polonia. Cererea de aplicare a unei proceduri accelerate, care are ca scop pronunţarea unei hotărâri definitive cât mai curând posibil, se justifică având în vedere impactul potenţial al regimului disciplinar asupra independenţei sistemului judiciar. Această cerere este în concordanţă şi cu Comunicarea Comisiei din 17 iulie 2019 intitulată "Consolidarea statului de drept în cadrul Uniunii - Plan de acţiune", în care se subliniază faptul că, bazându-se pe abordarea sa actuală privind asigurarea respectării legii şi pe jurisprudenţa din ce în ce mai bogată a Curţii de Justiţie a UE, Comisia va avea o abordare strategică în ceea ce priveşte procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor legate de statul de drept, solicitând proceduri accelerate şi măsuri provizorii ori de câte ori va fi necesar.

Statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, fiind asumată în comun de toate statele membre. Aceasta este consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, aminteşte Comisia Europeană. Statul de drept reprezintă, de asemenea, un element esenţial pentru funcţionarea UE în ansamblul său, de exemplu în ceea ce priveşte piaţa internă, cooperarea în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne şi asigurarea faptului că judecătorii naţionali care sunt şi "judecători ai UE" îşi pot îndeplini rolul în asigurarea aplicării dreptului UE şi pot interacţiona în mod corespunzător cu Curtea de Justiţie a UE în contextul procedurilor de pronunţare a unor hotărâri preliminare.

Comisia Europeană, împreună cu alte instituţii ale Uniunii şi cu statele membre, este, în temeiul tratatelor, responsabilă de garantarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre şi de asigurarea faptului că legislaţia, valorile şi principiile UE sunt respectate.

Evenimentele din Polonia au determinat Comisia Europeană să lanseze, în ianuarie 2016, un dialog cu guvernul polonez în contextul Cadrului pentru consolidarea statului de drept şi să activeze procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din TUE la 20 decembrie 2017. Procesul se bazează pe un dialog continuu între Comisie şi statul membru în cauză. Comisia informează periodic Parlamentul European şi Consiliul în acest sens.

În plus, la 2 iulie 2018, Comisia a lansat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor cu privire la Legea privind Curtea Supremă adoptată de Polonia, motivele invocate vizând dispoziţiile din lege legate de pensionarea judecătorilor şi impactul acestor dispoziţii asupra independenţei Curţii Supreme. La 24 septembrie 2018, Comisia a decis să înainteze cazul Curţii de Justiţie a UE, care a pronunţat hotărârea definitivă la 24 iunie 2019. Curtea a constatat că reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii Supreme contravine dreptului Uniunii şi încalcă principiul inamovibilităţii judecătorilor şi, prin urmare, principiul independenţei sistemului judiciar.

La 29 iulie 2017, Comisia a lansat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor cu privire la legea adoptată de Polonia privind instanţele ordinare, cu privire la motivele invocate pentru a justifica dispoziţiile din lege legate de pensionarea judecătorilor şi la impactul acestor dispoziţii asupra independenţei sistemului judiciar. Comisia a decis să sesizeze în acest sens Curtea de Justiţie a UE la 20 decembrie 2017. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)