Peste 60 de medici şi-au exprimat, într-o scrisoare deschisă publicată luni, îngrijorarea în legătură cu starea de sănătate a fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, deţinut la Londra şi ameninţat cu extrădarea în SUA, unde este acuzat de spionaj, informează AFP.

"Scriem această scrisoare în calitate de medici, pentru a ne exprima profunda noastră îngrijorare cu privire la starea de sănătate fizică şi mentală a lui Julian Assange", notează aceşti profesionişti în domeniu, într-o misivă adresată ministrului de interne britanic Priti Patel şi Dianei Abbott, responsabilă de aceste probleme în cadrul "guvernului din umbră" al Laburiştilor, principalul partid de opoziţie.

Sprijinindu-se pe mai multe rapoarte, printre care cel al raportorului ONU pentru tortură, Nils Melzer, care a afirmat la începutul lui noiembrie că viaţa lui Julian Assange este "de acum în pericol", semnatarii îşi exprimă "serioasa îngrijorare colectivă şi atrag atenţia opiniei publice şi a lumii asupra acestei situaţii grave".

"Suntem de părere că domnul Assange are nevoie de urgenţă de o evaluare medicală asupra stării sale de sănătate fizică şi psihologică", scriu medicii, care profesează în diferite ţări: SUA, Australia, Regatul Unit sau Suedia. Ei sugerează ca Assange să fie tratat într-un spital cu personal calificat.

În lipsa acestor îngrijiri, "ne temem cu adevărat, în baza elementelor actuale disponibile, că Assange ar putea muri în închisoare", avertizează ei.

La începutul lui noiembrie, raportorul ONU pentru tortură a precizat că îngrijorarea sa actuală este legată de "noi informaţii medicale transmise de mai multe surse fiabile care afirmă că starea de sănătate a lui Assange a intrat într-un cerc vicios de anxietate, stres şi neputinţă, tipic persoanelor expuse la o izolare prelungită şi la un arbitrar constant".

Deţinut la închisoarea de maximă securitate din Belmarsh, în sudul Londrei, Assange este sub ameninţarea extrădării spre SUA, unde riscă o pedeapsă de până la 175 de ani de închisoare pentru spionaj.

Autorităţile americane îi reproşează că a pus în pericol unele dintre sursele lor în momentul publicării, în 2010, a 250.000 de telegrame diplomatice şi circa 500.000 de documente confidenţiale cu privire la activităţile armatei americane în Irak şi în Afganistan.

La 21 octombrie, australianul de 48 de ani a părut dezorientat în timpul primei sale apariţii în public după şase luni, bâlbâindu-se în timpul unei audieri la Londra şi lăsând impresia că are dificultăţi în a-şi aminte data naşterii sale. La sfârşitul audierii, el a declarat că nu a înţeles ce s-a întâmplat şi s-a plâns de condiţiile sale de detenţie din închisoarea londoneză.

Audierea asupra cererii de extrădare ar urma să aibă loc în februarie. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)