Venezuela a obţinut joi un loc în cadrul Consiliului Drepturilor Omului (CDO) pentru perioada 2020-2022 în urma alegerilor organizate de Adunarea Generală a ONU, în pofida criticilor din partea organizaţiilor neguvernamentale şi a unor state latino-americane, transmite AFP.

Astfel, Venezuela a obţinut 105 voturi, o majoritate de 97 de voturi fiind necesară din totalul de 193.

Preşedintele Nicolas Maduro a calificat drept o "victorie" alegerea Venezuelei în cadrul CDO, într-un moment în care justiţia de la Caracas a anunţat eliberarea a 24 de opozanţi.

În schimb, liderul opoziţiei Juan Guaido, recunoscut drept preşedinte interimar al Venezuelei de aproximativ 50 de ţări, a apreciat că ONU a permis "dictaturii lui Maduro să ocupe un loc scăldat de sânge". Cu această alegere, Naţiunile Unite "îşi pierd din credibilitate" a declarat presei Guaido.

Două locuri fiind prevăzute pentru America Latină, Brazilia a fost ţara care a obţinut al doilea mandat, cu 153 de voturi. Costa Rica a obţinut doar 96 de voturi. Ca urmare a încălcării grave a drepturilor omului, constatate de către ONU, "regimul Venezuelei nu este un candidat adecvat pentru CDO", a explicat pe 3 octombrie preşedintele costarican Carlos Alvarado, cu ocazia anunţării candidaturii de ultim moment a ţării sale.

"Ar fi inadmisibil să ia parte la CDO cei care au comis încălcări ale drepturilor omului şi crime împotriva umanităţii" a afirmat şi secretarul general al Organizaţiei Statelor Americane, Luis Almagro.

Alegerea Venezuelei reprezintă "o palmă" pentru ţară dar şi pentru întreaga lume, a reacţionat Philippe Bolopion din partea ONG-ului Human Rights Watch, care a făcut campanie împotriva candidaturii Caracasului alături de aproximativ alte 50 de ONG-uri internaţionale şi venezuelene. "Este descurajant să vezi cum o candidatură cinică pătează credibilitatea CDO", a declarat Bolopion pentru AFP.

La sfârşitul lunii septembrie CDO a decis să creeze un grup de experţi însărcinat cu anchetarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului de către Venezuela începând din 2014, o iniţiativă pe care autorităţile de la Caracas au calificat-o drept ostilă.

Cu sediul la Geneva, CDO are responsabilitatea de a întări promovarea şi protecţia drepturilor omului. Aproximativ o treime din cei 47 de membri ai săi este reînnoită anual.

Preluarea mandatului de trei ani către cei 14 noi membri aleşi joi este prevăzută pentru luna ianuarie 2020.

Creat în 2006, CDO respectă principiul repartizării geografice, 13 locuri revenind Africii, 13 regiunii Asia-Pacific, 8 Americii Latine şi regiunii Caraibilor, 7 Europei Occidentale şi 6 Europei de Est.

Alături de Columbia şi Brazilia, joi au mai fost alese următoarele state: Namibia, Libia, Mauritania, Sudan, Germania, Olanda, Armenia, Polonia, Indonezia, Japonia, Coreea de Sud şi Insulele Marshall.

Republica Moldova a ieşit pe locul al treilea în grupul său, la fel ca Irak în cadrul regiunii sale geografice.

CDO îi urmează Comisiei pentru Drepturile Omului, discreditată de discursuri lungi şi partis pris-uri. Cu toate acestea, CDO întâmpină dificultăţi în a reuni statele lumii în jurul obiectului ce vizează apărarea drepturilor omului, iar statele suspectate de abuzuri în domeniu aduc frecvent acuzaţii la adresa anchetatorilor speciali şi a raportorilor desemnaţi, care au sarcina de a investiga regimurile autoritare.

Logica blocurilor şi politizarea marchează activitatea CDO, din care Statele Unite s-au retras în 2018, denunţând atitudinea sa părtinitoare împotriva Israelului. Washingtonul doreşte, de asemenea, excluderea statelor membre care comit încălcari grave ale drepturilor omului cu majoritate simplă şi nu cu două treimi, precum şi consolidarea procesului de selectare a statelor membre. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Daniela Juncu)