Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot îşi vor alege, în perioada 23-26 mai, reprezentanţii în Parlamentul European pentru următorii cinci ani. Activitatea celei de-a opta legislaturi a Parlamentului European s-a încheiat pe 18 aprilie 2019. Alegerile europene din luna mai sunt organizate în temeiul dispoziţiilor legii electorale europene (actualizată succesiv în 2002 şi 2018), însă detaliile practice privind procedurile electorale sunt stabilite prin norme naţionale care pot suferi modificări în fiecare stat membru.

Astfel, în Olanda alegerile vor avea loc pe 23 mai, în Irlanda pe 24 mai, iar în Letonia, Malta şi Slovacia pe 25 mai. În Republica Cehă scrutinul se desfăşoară timp de două zile, pe 24 şi 25 mai. În toate celelalte state membre ale Uniunii Europene alegerile europarlamentare au loc duminică, 26 mai.

Pragul electoral este de 5% în Belgia, Republica Cehă, Franţa, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Ungaria. În Italia, Austria şi Suedia pragul electoral este de 4%, în Grecia este de 3%, iar în Cipru este de 1,8%. În 12 state membre nu există prag electoral - Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia şi Spania.

Votul este obligatoriu în cinci ţări membre - Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia şi Luxemburg.

Vârsta minimă a candidaţilor la funcţia de membru al Parlamentului European este de 18 ani în Austria, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria. În Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia pot candida persoane în vârstă de cel puţin 21 de ani.

În România, vârsta minimă a candidaţilor la funcţia de deputat european este 23 de ani, iar în Grecia şi Italia - de 25 ani.

În urma acordului convenit pe 10 aprilie în cadrul unui summitului extraordinar al UE, retragerea Regatului Unit va avea loc cel târziu pe 31 octombrie 2019. Acest lucru înseamnă că Regatul Unit are acum obligaţia juridică de a participa la alegerile europene, cu excepţia cazului în care va ratifica până pe 23 mai acordul de retragere.

Pentru a intra în vigoare, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană va necesita aprobarea Parlamentului European cu o majoritate simplă a voturilor exprimate.

Dacă ieşirea Regatului Unit din UE va fi efectivă până la 23 mai, scrutinul europarlamentar va avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent, diferenţa fiind dată retragerea acestui stat din blocul comunitar. Dintre actualele 73 de mandate europarlamentare deţinute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în Parlamentul European. Astfel, Franţa şi Spania vor ''primi'' în plus câte cinci mandate, Italia şi Olanda câte trei mandate şi Irlanda două mandate de eurodeputat. Austria, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia şi Suedia vor avea cu câte un eurodeputat în plus faţă de situaţia din legislatura 2014-2019. România va avea 33 de reprezentanţi în Parlamentul European, în cazul în care Regatul Unit nu va participa la alegeri.

Începând cu 27 mai, noii eurodeputaţi aleşi vor începe negocierile pentru a forma grupurile politice din Parlamentul European. Un număr de 25 de deputaţi provenind din cel puţin un sfert din statele membre este necesar pentru formarea unui grup politic.

Pe 2 iulie va începe a noua legislatură a Parlamentului European, iar deputaţii se vor întâlni pentru sesiunea constitutivă la Strasbourg. Eurodeputaţii îşi vor alege preşedintele, cei 14 vicepreşedinţi şi cinci chestori, şi vor decide asupra numărului şi componenţei comisiilor parlamentare.

Statele membre vor numi un candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene. Mai mult, Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul asupra noului preşedinte al Comisiei Europene prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor). În cazul în care candidatul nu obţine majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună, Consiliul European hotărând cu majoritate calificată. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)