Peste 800.000 de secţii de votare s-au deschis miercuri în cele 17.000 de insule ale arhipelagului indonezian, 190 de milioane de cetăţeni fiind chemaţi la urne la încheierea unei campanii electorale ce a durat 6 luni, pentru a alege preşedintele ţării cu cea mai importantă populaţie musulmană din lumea, transmit agenţiile de presă internaţionale.

În aceeaşi zi au loc şi alegeri legislative naţionale, provinciale şi municipale, în cel mai important şi mai complex scrutin organizat în istoria sa de Indonezia. Pentru aceste alegeri s-a înregistrat un număr record de 245.000 de candidaţi propuşi de 16 partide, potrivit AFP.

Principalii candidaţi la preşedinţie sunt actualul şef al statului Joko Widodo şi fostul general Prabowo Subianto.

Preşedintele Joko Widodo, 57 de ani, om de afaceri în domeniul mobilei, intrat în politică în urmă cu 14 ani în calitate de primar al unui oraş de mici dimensiuni, luptă pentru a-şi păstra funcţia cu rivalul Prabowo Subianto, un fost general în vârstă de 67 de ani, pe care a reuşit să îl înfrângă cu un scor strâns în scrutinul din 2014.

Ultimele sondaje îl indică favorit pe actualul preşedinte.

Opoziţia, care a dus o campaniei electorală impregnată de naţionalism, a avertizat că ar putea să conteste rezultatele dacă vor fi constatate fraude şi a anunţat organizarea de proteste în acest caz.

Alegătorii trebuie să perforeze buletinele de vot în dreptul candidaţilor preferaţi, apoi să îşi înmoaie degetul în cerneală certificată halal, o măsură destinată prevenirii votului multiplu.

Primele estimări ale rezultatelor vor fi comunicate în cursul zilei de miercuri, rezultatele oficiale urmând să fie publicate în luna mai.

Campania electorală a fost marcată de atacuri virulente destinate cuceririi electoratului musulman conservator, dar şi de utilizarea intensă a reţelelor sociale.

Campania actualului preşedinte s-a centrat pe realizările din domeniul infrastructurii, cu accent pe inaugurarea, în luna martie, a primei linii de metrou din Jakarta.

Dar din punctul de vedere al organizaţiilor neguvernamentale, acţiunile sale în privinţa respectării drepturilor omului nu au fost la înălţimea aşteptărilor faţă de cel care a fost descris drept ''Obama indonezian" în momentul venirii sale la putere, aluzie atât la originile sale modeste cât şi la o anumită asemănare fizică.

Jokowi l-a ales pe predicatorul conservator Ma'ruf Amin drept candidat la funcţia de vicepreşedinte, strategie menită să atragă electoratul musulman conservator, dar care a trezit nelinişti în rândul progresiştilor.

Prabowo Subianto s-a apropiat, la rândul său, de grupările islamice cele mai radicale şi a promis în campanie o creştere a cheltuielilor pentru apărare şi securitate. Pe plan economic promovează o politică protecţionistă "Indonesia first", inspirată de politica preşedintelui american Donald Trump ("America first"), şi promite să pună în discuţie investiţiile chinezeşti de miliarde de dolari din ţară. Cu un trecut militar controversat, cel care se prezintă public ca fiind o mână de fier se sprijină pe legăturile cu regimul dictatorului Suharto, al cărui ginere este. El a ordonat răpirea activiştilor în favoarea democraţiei după căderea regimului Suharto în 1998 şi a fost acuzat de abuzuri grave în timpul conflictului din Timorul de Est. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Daniela Juncu)