Guvernul german a aprobat miercuri o lege controversată care înăspreşte regulile pentru expulzarea solicitanţilor de azil ale căror cereri au fost respinse, în scopul reducerii numărului deportărilor eşuate, relatează dpa.

"Legea returnării ordonate" propusă de ministrul de interne Horst Seehofer va face mai dificilă situaţia străinilor care trebuie să părăsească Germania pentru a evita deportarea.

Printre altele, ea ar urma să facă să fie mai uşoară plasarea în detenţie a oamenilor pentru o scurtă perioadă de timp înainte de deportare.

Seehofer consideră proiectul său de lege mult mai eficient decât o reglementare similară din 2017. Eficienţa legii adoptate acum de cabinet este "de câteva ori mai mare" decât cea precedentă, a declarat Seehofer miercuri, după reuniunea guvernului de la Berlin. Prima reformă efectuată de predecesorul său "a ridicat mai multe întrebări decât răspunsuri", a afirmat el.

Mult mai puţin bani vor fi cheltuiţi pentru străinii care sunt deja recunoscuţi ca refugiaţi într-o altă ţară UE. "Serviciile la care au dreptul sunt limitate la biletul de întoarcere, ca să spun aşa", a declarat miercuri, la Berlin, viceliderul grupului parlamentar conservator, Thorsten Frei, precizând că acesta este un lucru bun.

În cazurile în care un alt stat UE este responsabil pentru procesarea cererii de azil a cuiva, în conformitate cu aşa-numitul Regulament Dublin, sunt plănuite "reduceri ale prestaţiilor".

Aceştia ar urma să primească mai puţin decât este stipulat în Legea privind beneficiile solicitanţilor de azil, potrivit noului proiect.

Între timp, ministrul pentru muncă şi afaceri sociale Hubertus Heil, din Partidul Social-Democrat (SDP) a prezentat şi el planuri pentru reformarea Legii privind beneficiile solicitanţilor de azil.

Cabinetul a aprobat reformele lui Heil, în urma cărora părinţii singuri vor primi 150 de euro pe lună pe lângă beneficiile prevăzute de lege, în loc de 135 de euro.

Cei care trăiesc în centre de primire iniţiale mari sau în locuinţe comune vor primi numai 136 de euro.

Solicitanţilor de azil care caută un loc de muncă li se va asigura mai rapid accesul la cursuri de limbă germană, chiar dacă şansele lor de a primi statutul de refugiaţi sunt mici, a decis cabinetul.

Singurele excepţii sunt "persoanele tolerate cu o identitate incertă", cărora în general nu li se permite să muncească.

Anul trecut, 31.000 de cazuri de deportare din Germania s-au soldat cu eşecuri. Principalele motive sunt identităţile nerezolvate şi documentele de călătorie lipsă.

Schimbările au fost însă primite şi cu critici. Preşedintele asociaţiei caritabile protestante, Diakonie, Ulrich Lilie, a declarat: "Această înăsprire disproporţionată a regulilor, dintre care unele încalcă legea europeană, va duce la noi lipsiri de drepturi în cazul refugiaţilor şi persoanelor tolerate, iar integrarea pe piaţa muncii şi în societate va fi complet blocată".

"În pofida faptului că s-a înregistrat numai o creştere modestă a numărului sosirilor, marea coaliţie se comportă ca şi cum Germania ar fi în stare de urgenţă", a apreciat la rândul său o altă asociaţie caritabilă.

Paşii pozitivi pentru promovarea integrării vor fi pur şi simplu anulaţi de această ofensivă a deportărilor, a mai precizat asociaţia.AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan, editor online: Ady Ivaşcu)