Belgia a prezentat joi oficial şi în premieră scuze pentru "nedreptăţile" suferite de mii de copii metişi, născuţi în Africa din tată belgian şi luaţi de la mamele lor pentru a fi instituţionalizaţi, transmit AFP şi Reuters.

"În numele guvernului federal belgian, le prezint scuzele noastre metişilor născuţi în urma colonizării belgiene şi familiilor lor pentru nedreptăţile şi suferinţele pe care le-au îndurat", a declarat premierul Charles Michel în Camera reprezentanţilor (camera inferioară a parlamentului belgian).

"Doresc totodată să exprim compasiunea noastră faţă de mamele africane cărora le-au fost luaţi copiii", a adăugat liderul liberal francofon, menţionând că ar vrea ca "acest moment solemn să fie o etapă suplimentară spre conştientizarea acestei părţi a istoriei naţionale" belgiene.

Discursul lui Michel a fost aplaudat îndelung de membri ai asociaţiei "Metişii Belgiei", veniţi să-l asculte la parlament.

Francois d'Adesky, cofondator al asociaţiei, născut în 1946 dintr-un tată belgian, angajat al unei societăţi miniere, şi o mamă rwandeză, a calificat scuzele statului belgian drept un "eveniment istoric".

Belgia a fost putere colonială în Congo (astăzi Republica Democratică Congo - RDC, fostul Zair) şi Ruanda-Urundi, până la independenţa lor, survenită în 1960 pentru prima şi în 1962 pentru Rwanda şi Burundi.

Potrivit lui d'Adesky, între 14.000 şi 20.000 de copii metişi s-au născut în aceste ţări în urma relaţiilor dintre colonişti şi femei "indigene". Cea mai mare parte a acestora nu au fost recunoscuţi de taţii lor şi nu aveau voie să se amestece nici cu albii, nici cu africanii, ceea ce Charles Michel a calificat drept "segregare punctuală". Îndepărtaţi de restul populaţiei, aceşti copii au ajuns în orfelinate şi internate.

Între 1959 şi 1962, circa o mie dintre ei au fost repatriaţi în Belgia în condiţii controversate, separaţi de mamele lor, dar şi de fraţi şi surori.

"Repartizarea copiilor metişi pe teritoriul Belgiei s-a făcut prin separarea fraţilor şi a dus la pierderi de identitate ca urmare a schimbării numelor şi datelor de naştere", a spus joi premierul belgian.

Michel a deplâns o "politică de răpiri forţate" şi a evocat "dificultatea extremă" cu care s-au confruntat aceştia pentru a-şi putea reconstrui viaţa în Belgia şi pentru a fi recunoscuţi drept cetăţeni belgieni, nefiind recunoscuţi de tată.

Doar 10% dintre copiii metişi au fost recunoscuţi de taţii lor, a menţionat Francois d'Adesky, care a mai relatat că a avut norocul de a fi unul dintre aceştia şi de a se număra printre primii reveniţi în Belgia, în anii 50. "Dar mama a trebuit să rămână la scara avionului şi nu am mai revăzut-o decât după 23 de ani", a spus d'Adesky pentru AFP.

Declaraţia lui Michel a venit după ce anul trecut parlamentul belgian a adoptat în unanimitate o rezoluţie care a cerut guvernului să prezinte scuze şi să recunoască rolul jucat de Belgia şi Biserica catolică în perioada de ocupaţie colonială.

Controlul belgian asupra actualei RDC a fost în special unul brutal, mai ales între 1885 şi 1908, în timpul regelui Leopold al II-lea. Folosirea sclavilor pentru exploatarea vastelor resurse de cauciuc ale ţării şi răspândirea torturii au costat viaţa a 10 până la 15 milioane de oameni.

Mulţi belgieni nu sunt la curent cu acest trecut complicat, în timp ce un grup de experţi al ONU a conchis în februarie că discriminarea rasială este "endemică" în instituţiile din Belgia.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)