Un număr record de aproximativ 40 de partide concurează pentru locurile din Knesset scoase marţi la concurs în alegerile legislative din Israel, informează dpa.

Cele mai multe voturi şi le vor adjudeca partidul de dreapta Likud al premierului Benjamin Netanyahu şi formaţiunea de centru Albastru şi Alb, condusă de fostul şef de stat major Benny Gantz şi deputatul Yair Lapid, fost jurnalist.

Sondajele de opinie preconizează că fiecare va obţine câte 30 de locuri. În Knesset, parlamentul israelian, sunt 120 de locuri şi este deosebit de dificil pentru un singur partid să-şi adjudece cele 61 de voturi necesare pentru a guverna singur. Doar o treime din toate partidele este de aşteptat să treacă pragul electoral de 3,25%.

Fiecare alegător poate vota pentru un singur partid şi, potrivit organizaţiei neguvernamentale The Israel Project, un număr de 6 339 279 alegători pot participa la actualul scrutin.

În urma alegerilor, partidele care reuşesc să treacă de pragul electoral primesc un număr de locuri în Knesset proporţional cu numărul total de voturi obţinute.

Multe dintre formaţiunile mai mici încearcă să atragă israelieni din sectoare specifice ale societăţii, cum sunt evreii ultrareligioşi, arabii sau sioniştii religioşi.

Până în acest an, cel mai mare număr de partide care au participat la alegeri a fost de 33. Cel mai mare număr de formaţiuni care a intrat în Knesset în urma unei singure campanii electorale a fost de 15.

Câştigătorul nu trebuie doar să obţină cele mai multe voturi, ci trebuie să fie capabil să reunească o coaliţie cu suficiente partide pentru a forma un guvern cu cel puţin 61 de membri.

După consultări cu liderii tuturor partidelor care au trecut pragul electoral, preşedintele decide pe cine să însărcineze cu misiunea formării coaliţiei.

În 2009, preşedintele de atunci, Shimon Peres, l-a desemnat pe Benjamin Netanyahu pentru această misiune, pentru că, deşi partidul Kadima al lui Tzipi Livni obţinuse cu un mandat mai mult decât Likud, blocul de dreapta era mai mare.

Şi în actualul sezon electoral, după cum indică sondajele, blocul de dreapta este mai mare decât cel de centru-stânga. Acest lucru înseamnă că, şi în cazul unei victorii a lui Gantz, Netanyahu ar putea primi mai multe recomandări pentru formarea coaliţiei guvernamentale şi ar avea probabil o misiune mai uşoară în acest sens.

Mai mult, partidele arabe sunt incluse în blocul de centru-stânga, dar Gantz a afirmat că nu va forma o coaliţie cu acestea întrucât au un discurs orientat "împotriva Statului Israel".

Singurele partide care s-ar putea alătura în mod clar unui guvern Albastru şi Alb sunt Partidul Muncii şi Meretz, de stânga.

În tabăra dreptei, doar formaţiunea de centru-dreapta Kulanu şi noul partid naţionalist-libertarian Zehut au indicat că ar putea adera la o coaliţie fie cu Likud, fie Albastră şi Albă.

Zehut a fost una din surprizele actualului sezon electoral israelian şi câştigă teren cu o platformă ce susţine legalizarea marijuanei. În acelaşi timp, are o ideologie de extrema dreaptă în chestiuni de securitate şi diplomaţie, urmărind o soluţie cu un singur stat care să implice suveranitatea deplină a Israelului asupra Fâşiei Gaza. Zehut s-ar putea dovedi un factor cheie în aceste alegeri.

Partidele religioase sunt incluse în blocul de dreapta şi au o veche relaţie de ostilitate cu Lapid, care a promovat legi împotriva intereselor lor când s-a aflat în guvern. Pe de altă parte, Netanyahu se bucură de sprijinul partidelor religioase şi se bazează pe el.

Şi Gantz, şi Netanyahu au declarat că nu vor să facă parte din acelaşi guvern.

Preşedintele Israelului trebuie să încredinţeze în termen de şapte zile unui reprezentant al partidului câştigător misiunea formării unei coaliţii, iar respectiva persoană dispune de 28 de zile pentru a îndeplini această misiune. Preşedintele îi poate oferi o prelungire de două săptămâni. În cazul în care în acest răstimp nu se reuşeşte crearea unei coaliţii, preşedintele va preda această responsabilitate altui membru al legislativului.

În scenariul în care niciunul din partide nu are 61 de recomandări, şeful statului poate încerca să forţeze crearea unui guvern de uniune naţională.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)