Când fostul şef de stat major israelian Benny Gantz şi-a anunţat candidatura pentru şefia guvernului, nu a durat mult să-şi creeze un puternic cerc de susţinători, dar nu suficient pentru a-l detrona în sondaje pe premierul Benjamin Netanyahu - relatează dpa, într-un portret difuzat în perspectiva alegerilor din 9 aprilie din Israel.

După ce Gantz s-a aliat cu fostul ziarist devenit politician Yair Lapid, tabăra "oricine în afară de Bibi" a văzut însă o rază de speranţă. Tandemul a anunţat că renunţă la ego de dragul patriei şi s-a decis fuzionarea partidelor din care făceau parte, pentru a crea noua formaţiune Albastru şi Alb, convenind totodată asupra unei "rotaţii" prin care în primii 2,5 ani - dacă vor câştiga - să fie premier Gantz, iar în următorii 1,5 Lapid.

În urma acestui anunţ, noul partid l-a învins aproape constant în sondaje pe cel al premierului Netanyahu, Likud, deşi cursa rămâne una strânsă şi cel mai recent sondaj a indicat un avans pentru acesta din urmă.

Dar cine sunt cei doi:

Benny Gantz, figură populară din rândurile militarilor şi fost şef al statului major din februarie 2011 până în februarie 2015, a decis în decembrie anul trecut să o ia pe urmele foştilor premieri Yitzhak Rabin şi Ehud Barak, şi ei foşti responsabili miltiari, şi a schimbat câmpul de luptă cu arena politică. În vârstă de 59 de ani, din care cea mai mare parte petrecuţi în armată, Gantz şi-a propus să fie următorul prim-ministru al Israelului.

Încorporat în 1977 ca paraşutist, Gantz a avansat rapid în ierarhie. Prima sa misiune memorabilă, ca tânăr soldat, a fost de a contribui la dispozitivul de securitate pentru preşedintele egiptean Anwar Sadat în vizita sa istorică în Israel din 1977. A devenit ulterior comandantul unei unităţi de elită a forţelor aeriene, comandant al Brigăzii de paraşutişti şi al unităţii de legătură din Liban. Gantz a fost de altfel ultimul soldat israelian care a plecat din Liban, după retragerea unilaterală a Israelului din 2000.

În acelaşi an a fost desemnat comandant al Diviziei pentru Iudeea şi Samaria (Cisiordania), în timpul celei de-a doua Intifade.

Mai târziu, Gantz a fost ataşat militar în SUA, între 2005-2009. Tot el a fost cel care a comandat armata israeliană în cursul operaţiunilor "Pilon de apărare" din 2012 şi "Stânca neclintită" din 2014 din Gaza împotriva Hamas şi a altor grupări militante palestiniene.

În primul său an ca şef de stat major, Benny Gantz a numit prima femeie general-maior din istoria ţării, Orna Barbivai, care se regăseşte acum între primii zece de pe lista partidului pentru alegerile de marţi.

Formaţiunea sa se prezintă drept o alternativă "curată", necoruptă la regimul lui Netanyahu şi care îşi propune refacerea coeziunii într-o ţară divizată. Mai mult, Albastru şi Alb - din care mai fac parte alţi doi foşti şefi de stat major - se laudă cu 117 de ani de experienţă combinată în materie de securitate, promite încetarea "plăţilor de protecţie" către Hamas şi se angajează să "alunge Iranul de la graniţele" Israelului.

Partidul urmăreşte de asemenea intensificarea "procesului de separare" de palestinieni, dar şi întărirea principalelor blocuri de colonii şi prezervarea întregului Ierusalim drept capitală a Israelului. Formaţiunea mai promite să aplice o serie de reforme în plan social.

La lansarea noii formaţiuni, Gantz a dezvăluit existenţa unei legături între el şi "copilotul" său Lapid. Mama lui Gantz, Malka, originară din Ungaria şi supravieţuitoare a Holocaustului, a locuit în aceeaşi clădire din ghetto-ul din Budapesta în care locuia şi tatăl lui Lapid, Tommy.

Benny Gantz s-a născut într-o comunitate agricolă de imigranţi din zona de centru-sud a Israelului, Kfar Achim. Tatăl său, Nahum Gantz, era la rândul său un supravieţuitor al Holocaustului originar din România. Gantz şi soţia sa Revital au patru copii.

Yair Lapid, fost jurnalist de presă scrisă şi televiziune şi boxeur amator, a intrat pe scena politică în 2012, fiind perceput, după crearea partidului său de centru Yesh Atid ("există viitor"), drept un reprezentant al clasei mijlocii laice.

Partidul său a promovat teme ca înrolarea universală în armată, schimbarea sistemului de guvernare, criticarea costului ridicat al vieţii, scăderea standardelor de educaţie şi corupţia politică şi a ieşit pe locul doi în alegerile din 2013, obţinând 19 mandate. Lapid a devenit ministru de finanţe, dar prestaţia sa în scurtul mandat în acest post a fost considerată slabă de mulţi israelieni. Guvernul din care a făcut parte l-a împiedicat să pună în aplicare multe dintre promisiunile de campanie.

A fost demis de Netanyahu împreună cu ministrul de atunci al justiţiei, Tzipi Livni, în 2014, premierul acuzându-i că au pus la cale un "puci".

Lapid nu şi-a mai redobândit nivelul iniţial de popularitate. În alegerile din 2015, Yesh Atid a rămas cu 11 locuri şi a trecut în opoziţie.

Yair Lapid s-a născut la Tel Aviv la 5 noiembrie 1963. Tatăl său Yosef, supravieţuitor al Holocaustului originar din Ungaria, a fost unul dintre cei mai proeminenţi jurnalişti ai Israelului, care s-a orientat ulterior spre o carieră politică de succes, conducând partidul laic Shinui şi ocupând funcţia de ministru al justiţiei între 2003 şi 2004.

Mama lui Yair Lapid, Shulamit, este una din cele mai cunoscute scriitoare din Israel şi a obţinut o întreagă serie de premii literare.

Yair Lapid şi-a urmat ambii părinţi, pe tatăl său în politică şi pe mama sa la scris, fiind la rândul său autorul mai multor cărţi, inclusiv pentru copii. Este căsătorit şi are trei copii.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Tudor Martalogu, editor online: Ady Ivaşcu)