Jurnalişti agresaţi şi ameninţaţi, presiuni, control economic şi politic: situaţia presei din Muntenegru şi Serbia, state candidate la aderarea la UE, trezeşte îngrijorare la nivel european, scrie sâmbătă AFP.

Pe 15 martie, opozanţii preşedintelui sârb Aleksandar Vucic au pătruns cu forţa în sediul televiziunii naţionale RTS, pe care o acuză că este subordonată puterii, în timp ce în Muntenegru manifestanţii au aruncat cu hârtie igienică asupra sediului televiziunii de stat RTCG.

Libertatea mass-media reprezintă una din principalele revendicări ale protestelor săptămânale împotriva puterii în aceste două state balcanice, care speră să se alăture UE în 2025.

Aspectul este unul esenţial pentru Bruxelles şi, din această perspectivă, atacurile la adresa presei continuă să fie îngrijorătoare.

În decembrie, jurnalistul de investigaţie sârb Milan Jovanovic, specializat în corupţie, a trebuit să fugă din casa sa de la periferia Belgradului, după ce aceasta a luat foc şi a fost distrusă de un incendiu declanşat cu premeditare. Mai mulţi suspecţi au fost rapid eliberaţi, o parte dintre ei negociind o amendă.

În statul învecinat Muntenegru, poliţia a avut nevoie de mai multe luni pentru a anunţa arestarea a nouă bărbaţi bănuiţi de implicare în agresiunea suferită de jurnalista Olivera Lakic, rănită de un glonţ în faţa locuinţei sale din Podgoriţa, în luna mai. Aceste arestări au fost anunţate în ajunul vizitei comisarului european pentru extindere Johannes Hahn. După această agresiune, Bruxelles-ul a avertizat că procesul aderării va fi "îngreunat" în lipsa unor progrese privind protecţia mass-mediei.

În ultimul său raport asupra Serbiei, Parlamentul European a îndemnat "cu tărie" Belgradul "să îmbunătăţească situaţia libertăţii de exprimare" şi a media.

În Serbia, "situaţia media n-a fost niciodată mai rea din 1998" sub regimul lui Slobodan Milosevic, a declarat Ivan Protic, membru al Centrului pentru drepturile omului (BHCR), un ONG din Belgrad ce supraveghează respectarea drepturilor fundamentale.

Anul 1998 nu a fost menţionat de Protic întâmplător. Este vorba de anul în care "actualul preşedinte Aleksandar Vucic"a devenit timp de doi ani "ministrul Informaţiei" sub Slobodan Milosevic, a precizat el. În timp ce, în Muntenegru, preşedintele Milo Djukanovic se află la conducerea ţării aproape fără întrerupere din 1991.

Înaintea asumării ambiţiei de a conduce aceste state spre UE, ceea ce au în comun cei doi lideri politici este faptul că au fost aliaţii politici ai lui Milosevic.

Această convertire pro-occidentală a început în anii 1990 în cazul muntenegreanului, un deceniu mai târziu pentru fostul şoim ultranaţionalist devenit brusc un politician de centru-dreapta pro-UE în anii 2000.

În 2018, Asociaţia independentă a jurnaliştilor sârbi a numărat 102 cazuri de presiuni, agresiuni sau ameninţări la adresa jurnaliştilor sau a angajaţilor societăţilor de presă, reprezentând o creştere cu 15%. Ţara ocupa în 2018 locul 76/180 în Indexul libertăţii presei realizat de Reporteri Fără Frontieră (RSF), în scădere cu zece locuri. A devenit periculos "să fii jurnalist", potrivit RSF.

În raportul său anual, BCHR chestionează liderii: "Atacurile verbale la adresa jurnaliştilor sunt mai frecvente în discursurile publice ale politicienilor aflaţi la putere, în care jurnaliştii sunt din ce în ce mai des acuzaţi de trădare sau că ar fi mercenari în slujba străinilor", scrie BCHR în raportul său anual.

Deşi în mod regulat muntenegreanul Milo Djukanovic apără libertatea presei, se ia cu plăcere de jurnalişti.

Înaintea alegerilor prezidenţiale din 2018, el a acuzat grupul media Vijesti, deseori critic la adresa sa, că promovează "idei fasciste", că este un "centru al opoziţiei" şi că vrea "răsturnarea puterii cu orice preţ". Vijesti a fost recent ţinta atacurilor unor hackeri, pe care grupul media îi acuză că au acţionat la comanda puterii. O anchetă pe acest subiect este în curs.

La Belgrad, Aleksandar Vucic respinge orice acuzaţie de deviere autoritară. "Sunt o ţintă facilă pentru cine vrea să atace Serbia prin prisma situaţiei media, mai ales din cauză scurtei mele participări în guvernul Milosevic de acum 20 de an", a declarat politicianul sârb pentru jurnalul online EUObserver.

În Muntenegru, guvernul a creat un comitet ad-hoc pentru a supraveghea anchetele poliţiei. Asasinarea în 2004 a redactorului-şef al cotidianului de opoziţie Dan, Dusko Jovanovic, rămâne neclarificată, aşa cum se întâmplă şi în cazul altor 80 de agresiuni la adresa unor jurnaliştilor.

"Jurnaliştii sunt porumbei din argilă, cu ţinta deasupra capului, în timp ce infractorii rămân nepedepsiţi şi circulă în libertate", a declarat indignat jurnalistul Tufik Softic, bătut violent în 2007. În 2013, un dispozitiv exploziv a fost aruncat în grădina sa. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Daniela Juncu)