Zeci de mii de manifestanţi au defilat sâmbătă în Germania pentru a "salva internetul", cerând eurodeputaţilor să voteze împotriva viitoarei reforme a dreptului de autor pe care ei o consideră nefastă creaţiei online şi libertăţii de exprimare, potrivit dpa şi AFP.

Una dintre cele mai mari acţiuni de protest a avut loc la Munchen, unde poliţia susţine că au participat 40.000 de persoane. Alte 10.000 au manifestat la Koln, conform organizatorilor. Poliţia estimează la 6.000 numărul participanţilor la manifestaţia din Hamburg şi la 3.200 la cea din Hanovra.

Manifestaţii, sub sloganul "Salvaţi Internetul!", au avut loc şi la Berlin, Stuttgart, Magdeburg, Rostock, Leipzig şi în alte oraşe.

"Avem într-adevăr nevoie de o reformă a dreptului de autor, care simplifică şi uniformizează totul la nivel european, dar interesele industriei s-au afirmat din nou aici", explică Julia Reda, deputată europeană din partea partidului Piraţilor din Germania, puternic mobilizat împotriva acestui proiect.

Ea a propus ca reforma să fie votată, dar fără aspectele ei controversate, invitând diferite partide să se aşeze "la masa discuţiilor şi să vadă cum ne putem asigura, pe de o parte, că marile platforme redistribuie o parte din profiturile lor artiştilor şi, pe de altă parte, că internetul liber rămâne protejat".

În marşul de la Berlin, unde se reuniseră mai multe mii de persoane, un protestatar a afişat o pancartă pe care scria:"Acest protest nu poate fi arătat din motive de drepturi de autor!"

Alte manifestaţii erau prevăzute de asemenea în Europa, în special în Austria, Polonia şi Portugalia.

Parlamentul European urmează să se pronunţe marţi asupra unei adoptări definitive a acestui proiect controversat de directivă revizuită, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2016.

Susţinută de mai multe zeci de media europene, între care AFP şi artişti, reforma are ambiţia să adapteze erei numerice legislaţia europeană a dreptului de autor, care datează din 2001, o epocă în care YouTube, Tumblr şi Twitter nu existau.

Susţinătorii ei speră să obţină o remunerare mai justă din partea platformelor utilizatoare a conţinutului lor, dar această reformă este în continuare combătută cu forţă de către giganţii internet precum Google şi adepţii unui internet liber.

În colimatorul lor este art.13, care are drept obiectiv de a întări poziţia de negociere a creatorilor şi având drepturi în faţa platformelor ca YouTube sau Tumblr, care le utilizează conţinuturile. În consecinţă, platformele ar fi considerate responsabile din punct de vedere juridic pentru conţinuturile lor.

Astfel, pentru a tria conţinuturile care pot fi arătate, cel mai simplu este de a utiliza filtre automate, algoritmi, acuzaţi de susţinătorii libertăţii pe internet că ar deschide poarta unei anumite forme de cenzură.

În Germania, social-democraţii, membri ai coaliţiei aflate la putere împreună cu conservatorii Angelei Merkel, şi-au exprimat dezacordul - sâmbătă în programul lor electoral pentru europene - faţă de aplicarea unor astfel de filtre.

Alt articol în vizorul oponenţilor este 11, care preconizează crearea unui "drept vecin" al dreptului de autor pentru editorii de presă.

El trebuie să permită media, precum agenţiile de presă, să se facă mai bine remunerate în cursul reutilizării online a producţiei lor de către agregatoare de informaţii precum Google News şi reţele de socializare precum Facebook.

Aceste platforme sunt de fapt acuzate că profită de aceste conţinuturi, deturnând beneficiile publicitare care în mod normal ar trebui să revină editorilor.

Într-un editorial publicat vineri, peste 260 de jurnalişti şi fotografi europeni apreciaseră că adoptarea acestei directive este o "chestiune de viaţă sau de moarte" pentru media şi de supravieţuire pentru mulţi artişti şi autori. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Daniela Juncu)