Alegătorii olandezi votează miercuri în alegeri la nivel de provincii, un scrutin cu aparenţă de referendum faţă de politica premierului centrist Mark Rutte, şi al cărui sfârşit de campanie a fost marcat de un incident armat la Utrecht, soldat cu trei morţi, notează AFP.

Incidentul, posibil atac terorist, a încurajat partide de dreapta să propulseze subiectul imigraţiei în prim-planul ultimelor dezbateri ale campaniei, într-o ţară aflată sub şoc.

Scrutinul va fi urmărit cu interes şi în afara ţării, dată find apropierea calendaristică de alegerile europarlamentare din mai, care ar putea aduce o ascensiune importantă a populiştilor.

A doua zi după incidentul de la Utrecht, toate partidele şi-au întrerupt campania pentru acest scrutin, în urma căruia vor fi desemnaţi noii membri ai camerei legislative superioare.

Excepţie a făcut partidul populist şi eurosceptic Forum voor Democratie (FvD) al lui Thierry Baudet, care a organizat luni seară o adunare la Scheveningen, suscitând critici aprinse din partea altor formaţiuni.

Potrivit sondajelor, coaliţia guvernamentală de centru-dreapta, formată din patru partide, riscă să piardă majoritatea infimă de care dispune în camera superioară.

Observatorii şi presa anticipează o victorie a GroenLinks, partid ecologist de stânga condus de Jesse Klaver, un tânăr politician cunoscut în străinătate pentru asemănarea sa fizică cu premierul canadian Justin Trudeau.

La celălalt capăt al spectrului politic, FdV ar putea tatona formaţiunea lui Geert Wilders, deputatul populist anti-islam. Dacă îşi vor alătura forţele, cele două partide ar putea forma cel mai mare bloc de opoziţie în camera superioară.

În viziunea Partidului Socialist (SP), alegerile sunt în mod clar un 'referendum asupra lui Rutte', chiar dacă acesta a declarat deja că nu se va retrage dacă va pierde majoritatea guvernamentală. În acest caz, a precizat Rutte, va cere sprijinul altor partide pentru a trece prin parlament legile coaliţiei.

Mark Rutte se află în fruntea guvernului de opt ani. După ce a jucat un rol-cheie în negocierile cu privire la Brexit, îi este prezis un viitor la Bruxelles.

Scrutinul îi va desemna pe cei în jur de 570 de reprezentanţi ai celor 12 provincii. La rândul lor, aceştia îi vor desemna pe delegaţii care vor ocupa cele 75 de locuri în camera superioară a parlamentului.

În mod obişnuit, rata de participare la alegerile provinciale este destul de scăzută: 56% în 2011 şi aproape 48% în 2015. Spre comparaţie, la scrutinul legislativ din 2017 pentru alegerea deputaţilor, prezenţa la urne a fost de 82% .AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)