Comisia pentru informaţii a Senatului - cunoscută ca având probabil cea mai echilibrată componenţă partinică dintre comisiile Congresului - este divizată de-a lungul liniilor de partid în problema unei posibile cooperări între campania lui Donald Trump şi Rusia în alegerile prezidenţiale din 2016, care face de mai mult timp obiectul unor anchete, au indicat surse citate marţi de agenţia Reuters.

Această divizare nu este surprinzătoare, în climatul politic de la Washington, dar face să planeze semne de întrebare atât în ce priveşte posibilitatea ca vreuna din cele cel puţin şase comisii din Congres care au lansat astfel de anchete să ajungă la vreun consens în legătură cu ce s-a întâmplat în realitate, cât şi în ce priveşte lansarea efectivă a demersurilor pentru procedura de impeachment împotriva preşedintelui republican.

Anchetele Congresului privind presupusa ingerinţă rusă vor mai continua câteva luni, dar, conform surselor citate, membrii comisiei pentru informaţii a Senatului au deja în vedere producerea de rapoarte finale contradictorii, unul din partea celor opt membri republicani şi unul din partea celor şapte membri democraţi, fiecare cu concluzii diferite.

Potrivit surselor, cele două tabere au ajuns la consensul că nu există dovezi directe privind un complot cu Rusia, dar nu sunt de acord în ce priveşte dovezile "circumstanţiale", despre care democraţii susţin că sunt suficiente, dar sunt contrazişi de colegii republicani din comisie.

Preşedintele republican al comisiei, Richard Burr, a declarat luna trecută pentru CBS că nu sunt probe care să susţină că a existat o "conspiraţie" între campania lui Trump şi Rusia. Donald Trump a negat în mod repetat existenţa vreunui astfel de complot, denunţând o "vânătoare de vrăjitoare".

În cazul în care comisia pentru informaţii a Senatului şi, după cum este posibil, şi alte comisii din Congres vor finaliza anchetele cu rapoarte contradictorii, americanii care caută explicaţii privind legăturile dintre Moscova şi campania lui Trump vor fi probabil dezamăgiţi. Mai mult, consideră unii experţi, un astfel de rezultat ar putea reduce şansele unei eventuale puneri sub acuzare a preşedintelui. Potrivit Constituţiei, procedura de punere sub acuzare (impeachment) începe în Camera Reprezentanţilor, care este controlată de democraţi, dar Senatul - controlat de republicani - este cel care ar urma să decidă în privinţa unei destituiri a lui Trump.

Comisia pentru informaţii a Senatului a început ancheta privind posibila ingerinţă rusă la scurt timp după învestirea lui Trump ca preşedinte, iar în prezent se pregăteşte să audieze din nou o serie de martori cheie şi să evalueze raportul din ianuarie 2017 al agenţiilor de informaţii ale SUA care a stabilit că Rusia a intervenit în diferite modalităţi în alegerile din 2016. Moscova neagă acest lucru, menţionează Reuters.

Comisia mai examinează rolul social media în campania din 2016, securitatea sistemului de vot din SUA şi măsurile luate - sau nu - de fosta administraţie a lui Barack Obama după primele informaţii cu privire la o interferenţă rusă.

Nici procurorul special Robert Mueller, care anchetează din mai 2017 în legătură cu presupusa ingerinţă rusă, nu a furnizat deocamdată elemente care să ateste că a existat o înţelegere între Rusia şi candidatul republican, deşi investigaţiile sale au dus la inculparea a zeci de persoane sau entităţi, inclusiv din Rusia, precum şi la condamnarea fostului avocat al preşedintelui Michael Cohen şi a fostului său director de campanie Paul Manafort, însă pentru diferite alte fraude.

Rezervat ca de obicei, Mueller nu a dezvăluit nimic despre stadiul anchetei, dar plecările din echipa sa din ultimele luni au hrănit speculaţiile că investigaţia se apropie de final. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)