Filipine urmează să se retragă oficial duminică din Curtea Penală Internaţională (CPI), instanţă care investighează violenţele comise în cadrul represiunii feroce asupra traficului de droguri lansată de preşedintele Rodrigo Duterte, informează AFP.

Retragerea arhipelagului asiatic urmează să se concretizeze la un an după ce Manila a anunţat că nu mai doreşte să fie membru al acestui tribunal care judecă crime de război.

De la crearea CPI în 2002, Filipine va fi a doua ţară care decide să se retragă, după Burundi în 2017.

"Secretarul general (...) a informat toate statele relevante că retragerea va intra în vigoare pentru Filipine pe 17 martie" a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a ONU, Eri Kaneko.

În ultimii ani, CPI şi-a văzut prestigiul ştirbit de eşecul procedurilor încheiate cu achitări sau de ameninţările statelor de a părăsi instanţa.

Retragerea ţării insulare din Oceanul Pacific a fost cauzată de deschiderii unei anchete preliminare, în februarie 2018, împotriva preşedintelui filipinez Rodrigo Duterte, susţinătorul, din 2016, a unei lupte brutale împotriva traficului de stupefiante, soldată cu mii de morţi.

Curtea de la Haga a confirmat continuarea anchetei, deoarece în statutul CPI se prevede că retragerea unui stat membru nu atrage după sine încetarea procedurile care o privesc. CPI investighează acuzaţiile conform cărora guvernul de la Manila a ordonat ucideri complet ilegale.

Surd la criticile provenite din străinătate, liderul filipinez afirmă că această politică este cea bună pentru ţara sa şi că este populară. Duterte nu intenţionează să coopereze sub nici o formă cu CPI, pentru că tribunalul "nu va putea avea niciodată vreo competenţă în a-mi judeca persoana", a afirmat miercuri Duterte.

Potrivit datelor poliţiei, 5.176 de utilizatori sau traficanţi de droguri au fost ucişi în încercarea de a scăpa de arestare. Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului susţin însă că numărul persoanelor ucise este în realitate de cel puţin de trei ori mai mare şi critică un "război împotriva celor săraci", care maschează deficienţe grave ale statului de drept.

CPI a fost sever criticată în special pentru acţiunile sale în Africa, inclusiv achitarea în ianuarie a fostului preşedinte al Coastei de Fildeş, Laurent Gbagbo, iar în iunie a fostului vicepreşedinte al Republicii Democrate Congo, Jean-Pierre Bemba.

Africa de Sud, Gambia, Kenya şi Zambia au luat în considerat sau au ameninţat că vor părăsi CPI, acuzând judecătorii că sunt părtinitori.

Unul din succesele recente ale CPI a fost înregistrarea, la începutul lunii martie, a calităţii de membru a Malaeziei, unul dintre puţinele state membre asiatice. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)