La patru luni de la debutul mişcării ''vestelor galbene'' în Franţa manifestaţiile slăbesc în intensitate dar nu se sting de tot, o nouă zi de proteste naţionale fiind aşteptată pentru sâmbătă, moment când se încheie prima etapă din ''marea dezbatere'' naţională lansată de preşedintele Emmanuel Macron pentru a încerca ieşirea din această criză socială inedită, comentează AFP.

''Vestele galbene'', aflate în căutarea unei relansări a mobilizării în stradă, prezintă manifestaţia de sâmbătă drept un ''ultimatum'' adresat preşedintelui Emmanuel Macron şi au lansat un apel către simpatizanţii lor de a veni în număr cât mai mare la Paris pentru a relua demonstraţiile de forţă din primele weekend-uri de proteste.

De la începutul mişcării, 11 persoane şi-au pierdut viaţa, majoritatea în accidente rutiere în timpul blocării şoselelor, iar circa 2.200 de manifestanţi şi 1.500 de membri ai forţelor de ordine au fost răniţi, unii protestatari suferind răni oculare grave în urma folosirii de către forţele de ordine a lansatoarelor ''flash-ball''.

Al 18-lea weekend de proteste ale ''vestelor galbene'' coincide cu sfârşitul primei etape a ''marii dezbateri'' naţionale lansate cu două luni în urmă de preşedintele Macron pentru a tempera furia populară, stârnită iniţial de creşterea accizelor la combustibili, dar care a transformat pe parcurs mişcarea într-un protest împotriva lui.

Calificată de numeroase ''veste galbene'' şi de o parte a clasei politice drept o ''mascaradă'', dar descrisă de guvern ca fiind o ''reuşită'' şi un episod inedit în istoria democraţiei franceze, dezbaterea a constat în peste 10.000 de reuniuni locale pe tot cuprinsul Franţei, în timp ce website-ul dedicat ei a înregistrat 1,4 milioane de contribuţii.

Francezii au discutat astfel despre teme precum sănătatea, educaţia, cultura, pe lângă temele propuse iniţial şi aflate în centrul mişcării contestatare, cum ar fi puterea de cumpărare, fiscalitatea, sistemul de pensii, tranziţia ecologică etc.

În urma reuniunilor desfăşurate au fost enunţate o serie de propuneri asupra cărora executivul şi preşedintele Macron trebuie să se pronunţe. Cel din urmă şi-a dat ca termen o lună pentru a reflecta asupra lor, timp în care îşi va continua turneele prin ţară, înainte de a închide dezbaterea pe la jumătatea lunii aprilie, când va prezenta ''marile axe de răspuns şi sensul direcţiei de urmat''.

Până atunci, autorităţile vor urmări mobilizarea de sâmbătă, care va oferi indicii despre cum ar putea evolua în continuare mişcarea de protest.

Admiţând că ''este o mişcare socială care ne va marca istoria'', ministrul de interne Christophe Castaner a estimat că aceasta ''astăzi nu mai are revendicări politice'' şi nici ''logică''. ''Obiectivul (vestelor galbene) este să manifesteze de dragul manifestaţiilor, să împiedice poliţiştii să vină acolo şi să lase huliganii să facă ceva'', crede oficialul francez.

Dar sâmbătă ''este o zi ce se anunţă încărcată'', a declarat pentru AFP o sursă din cadrul poliţiei. ''Sunt numeroşi factori care ne permit să anticipăm o mobilizare superioară celei din sâmbetele trecute", a adăugat aceeaşi sursă.

Mai mult, la Paris în aceeaşi zi se desfăşoară ''Marşul Secolului'' pentru climat, ''Marşul Solidarităţii'' împotriva violenţelor poliţiei şi a ''rasismului de stat'', precum şi o zi de acţiune a comercianţilor. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)