În noul Parlament al Republicii Moldova, care urmează a fi format în urma alegerilor parlamentare din 24 februarie, au acces 26 de femei, cel mai mare număr din istoria republicii. Însă această creştere nu este una semnificativă pe fondul legilor adoptate în ultimii ani, menite să stimuleze implicarea femeilor în politică, afirmă experţi, care constată că sistemul electoral mixt nu este motivant pentru implicarea femeilor în politică şi subliniază necesitatea modificării legislaţiei, informează joi Radio Chişinău.

Cele mai multe femei din noul Parlament al Republicii Moldova vor reprezenta Blocul electoral ACUM şi Partidul Democrat (PDM) - câte 8 din 26 şi respectiv 30 de deputaţi ai acestui bloc. Urmează Partidul Socialiştilor (PSRM) cu 7 femei din 35 de deputaţi şi Partidul Şor - cu 3 reprezentate din 7 parlamentari.

Totuşi, creşterea numărului de femei în Legislativul de la Chişinău nu este semnificativă având în vedere că în ultimii ani a fost modificată legislaţia pentru a stimula implicarea femeilor în politică. Astfel, a fost introdusă norma ce obligă partidele ca cel puţin 40% dintre candidaţii pe listele electorale să fie femei, au fost introduse stimulente financiare pentru partidele cu un număr mai mare de deputate şi a fost stabilit un număr mai mic de semnături necesare pentru candidatele femei în circumscripţiile uninominale.

Dacă în viitorul Parlament al Republicii Moldova vor accede 26 de femei, în cel din 2009 au fost 25 de deputate. Situaţia este însă mult mai bună decât în parlamentele din anii 90, când mai puţin de 10% din totalul parlamentarilor erau femei. Astfel, în Parlamentul din 1990, cel care a votat independenţa Republicii Moldova, ponderea femeilor era mai mică de 4%. Începând cu 2005, numărul femeilor în Parlamentul Republicii Moldova a variat între 19 şi 25.

Din cele 26 de femei care se vor regăsi în noul Parlament, 15 au acces pe listele naţionale şi 11 din circumscripţiile uninominale.

Deşi se înregistrează o creştere a numărului de femei în Parlamentul de la Chişinău, totuşi alegerile recente au arătat că legislaţia este imperfectă, iar sistemul electoral mixt este mai neprietenos cu implicarea femeilor în politică decât era cel proporţional, a comentat pentru Radio Chişinău experta Alina Andronache, care a monitorizat alegerile parlamentare din prisma echilibrului de gen.

Cu 26% femei în Parlament, Republica Moldova este puţin sub media din Uniunea Europeana (UE), unde aproximativ 30 la sută dintre parlamentari sunt femei, dar stă mai bine la acest capitol faţă de media statelor din Parteneriatul Estic al UE - aproximativ 16%.

În 2018, cel mai ridicat procent al femeilor în parlamentele naţionale ale statelor membre din UE se înregistra în Suedia - 47% şi Finlanda - 42%. Totuşi, potrivit datelor furnizate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sunt state membre ale UE în care numărul femeilor-parlamentar este cu mult mai mic: Ungaria - 13% sau Malta - 15%. În Parlamentul European, aproximativ 37% sunt femei. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)