Serviciile speciale ruse au demascat anul trecut sute de spioni care lucrau în beneficiul unor ţări străine, care sunt din ce în ce mai active în Rusia, a declarat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin într-o reuniune a Colegiului Serviciului Federal de Securitate (FSB, ex-KGB), potrivit AFP, DPA şi TASS.

'Datorită unor operaţiuni speciale reuşite au fost demascate activităţile a 129 de ofiţeri de carieră şi a 465 de agenţi ai unor servicii secrete străine' în 2018, a declarat Putin, el însuşi fost agent KGB şi director FSB înainte de venirea sa la putere în 1999.

'Serviciile de informaţii străine aspiră să-şi intensifice activitatea pe teritoriul rus şi încearcă - prin toate mijloacele - să obţină acces la informaţii de natură politică, economică, ştiinţifică şi tehnologică', a avertizat Putin în discursul rostit la colegiul FSB, difuzat de televiziunea rusă, dar fără să ofere detalii.

Vladimir Putin a cerut serviciilor de contrainformaţii să acţioneze într-o manieră 'eficientă' pentru a face faţă acestor provocări, în special pentru a proteja 'datele privind dezvoltarea, testarea şi producerea sistemelor de armament promiţător rusesc'. 'Controlul trebuie să fie aici cel mai strict şi cel mai meticulos', a spus el.

Potrivit şefului statului rus, în prezent chiar mai mult decât înainte, serviciile secrete străine 'încearcă să influenţeze procesele interne din Rusia'.

Preşedintele rus a denunţat intensitatea activităţilor spionilor străini, în timp ce Rusia este la rândul său acuzată de spionaj în Occident, fiind implicată în mai multe scandaluri, printre care otrăvirea în martie 2018 a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia în Anglia. Londra atribuie Moscovei responsabilitatea pentru acest caz, dar Kremlinul dezminte orice implicare.

Aceste declaraţii intervin într-un moment în care Washingtonul şi-a suspendat participarea la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) care interzice rachetele sol-sol cu rază de acţiune între 500 şi 5.500 km, acuzând Rusia de încălcarea prevederilor acestui document semnat în 1987.

În replică, Moscova şi-a suspendat şi ea participarea la INF şi şi-a trasat un termen de doi ani pentru a dezvolta noi rachete terestre.

La sfârşitul lunii februarie, în discursul său anual în faţa parlamentului, Vladimir Putin a detaliat progresele programelor vizând crearea de noi arme ruseşti, despre care susţine că sunt 'invincibile'. Caracteristicile tehnice ale majorităţii acestora sunt clasificate drept secrete.

La Colegiul FSB, preşedintele rus a abordat şi problema terorismului, indicând că teroriştii continuă să reprezinte o ameninţare pentru Rusia, motiv pentru care este necesar să fie create noi modalităţi şi metode de contracarare a activităţilor lor, conform EFE. 'Este necesar să folosim noi forme şi metode pentru a face faţă acestor ameninţări', a subliniat el, atrăgând atenţia că teroriştii nu şi-au pierdut capacitatea de a comite atacuri în Rusia sau în alte ţări.

'În spatele acestor crime pot sta atât grupuri organizate, cât şi fanatici solitari care au fost îndoctrinaţi ideologic', a mai spus Vladimir Putin, subliniind necesitatea consolidării măsurilor preventive pentru a evita atacuri teroriste, pentru a detecta recrutorii şi complicii teroriştilor şi a bloca căile de aprovizionare cu arme şi finanţe a extremiştilor, pe lângă împiedicarea activităţilor de propagandă ale radicalilor şi extremiştilor pe internet.

În plus, el a indicat că, în pofida relaţiilor internaţionale dificile actuale, Rusia îşi menţine disponibilitatea de a coopera cu alte ţări în lupta împotriva terorismului.

În acelaşi context, preşedintele Vladimir Putin a afirmat că, în ultimul deceniu, atacurile teroriste din Rusia au scăzut considerabil, de la 997 la 9 anul trecut. În acelaşi timp, numărul de atentate dejucate rămâne unul ridicat - aproximativ 20 pe an, a indicat el, adăugând că acest nivel se menţine în ultimii trei ani. AGERPRES/ (AS-autor: Lilia Traci; editor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)