Comisia Europeană este hotărâtă să combată ''punct cu punct'' campania eurofobă lansată de Ungaria cu trei luni înaintea alegerilor europene, iar joi a publicat pe reţelele sociale un răspuns în care respinge acuzaţiile lansate de premierul ungar Viktor Orban cu privire la intenţiile Bruxellesului, relatează AFP şi Reuters.

"Regretăm că suntem nevoiţi să facem acest lucru, dar considerăm că poporul ungar merită să ştie adevărul despre ce face Comisia", a explicat purtătoarea de cuvânt adjunctă a executivului UE, Mina Andreeva. "Considerăm că merită realitatea, nu ficţiuni", a adăugat ea.

Răspunsul este formulat "în numele Comisiei Europene, iar Tibor Navracsics (comisarul pentru educaţie şi tineret) face parte din această comisie", a menţionat Andreeva. Tibor Navracsics este membru al formaţiunii lui Orban, Fidesz.

"Campania guvernului ungar deformează adevărul şi încearcă să agite spectrul unui complot vizând intensificarea migraţiei către Europa. Realitatea este că nu este niciun complot. Afirmaţiile premierului ungar sunt în cel mai rău caz grav eronate în plan factual sau, în cel mai bun caz, foarte înşelătoare", afirmă Comisia, în răspunsul său.

Guvernul naţional-conservator al premierului Orban - membru al Partidului Popular European (PPE) - a lansat săptămâna trecută o campanie sub sloganul "Şi dvs. aveţi dreptul să ştiţi ce pregăteşte Bruxellesul". Afişele sunt ilustrate cu portrete în care apar zâmbind Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, şi el membru al PPE, precum şi miliardarul american de origine maghiară George Soros, "ţapul ispăşitor" al lui Orban şi al naţionaliştilor, cei doi fiind acuzaţi că vor să oblige ţările UE să accepte refugiaţi.

În răspunsul său, Comisia dezminte între altele că urmăreşte introducerea de cote de redistribuire a refugiaţilor, subliniind că această relocare "se face şi se va face mereu pe bază exclusiv voluntară". Executivul UE insistă de asemenea că finanţarea de la Bruxelles nu are nicio legătură cu poziţia unei ţări în ce priveşte migraţia, menţionând însă că ţările afectate de migraţie pot primi fonduri de coeziune pentru a le ajuta să-i facă faţă.

Ofensiva lansată de Viktor Orban a dus la o dezbatere în cadrul PPE între adepţi ai excluderii sale şi cei care ar prefera ca premierul ungar să rămână în partid, pentru a evita riscul de a fi "recrutat" de alţi lideri antieuropeni.

Jean Claude Juncker s-a pronunţat în repetate rânduri în favoarea excluderii lui Viktor Orban şi a Fidesz din PPE, dar liderul grupului PPE din Parlamentul European, germanul Manfred Weber, se opune.

PPE este dominat de Uniunea Creştin Democrată (CDU), a cancelarei germane Angela Merkel şi de Uniunea Creştin Socială (CSU), formaţiunea-soră a CDU din Bavaria.

O primă dezbatere internă pe această temă a PPE este prevăzută pentru miercurea viitoare, în grupul din PE al acestei formaţiuni.

Pentru declanşarea procedurii de excludere a unui partid din PPE sunt prevăzute două posibilităţi: fie şapte partide din cel puţin cinci ţări diferite fac o cerere oficială în acest sens, fie preşedinţia PPE, deţinută de francezul Joseph Daul, preia iniţiativa în acest sens. Potrivit unei surse apropiate de PPE, şapte partide ar fi gata să semneze o cerere de excludere.

O decizie trebuie luată cu majoritate de voturi în cadrul unei reuniuni politice a partidului la care participă preşedinţia acestuia, conducerea grupului parlamentar şi câte un reprezentant al fiecărei formaţiuni membre, instanţă care se va reuni la 20 martie, în ajunul summitului organizat de liderii partidelor membre ale PPE înaintea fiecărui summit european. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)