Aproape trei milioane de alegători cu drept de vot din Republica Moldova sunt chemaţi duminică la urne pentru a alege noul parlament de la Chişinău, în cadrul unui scrutin ce are loc simultan cu un referendum privind reducerea numărului de deputaţi, de la 101 la 61, potrivit mass-media de peste Prut.

Un număr de 2.143 de secţii de votare vor fi deschise duminică în 51 de circumscripţii, dintre care 47 pentru rezidenţii din Transnistria (situate pe teritoriul controlat de Chişinău) şi 125 în străinătate. În Italia vor fi deschise 29 de secţii de votare, în România - 12, în SUA - 12, în Federaţia Rusă - 11, în Franţa - 7, în Portugalia - 5, în Spania - 5, în Marea Britanie şi Irlanda de Nord - 4, în Ucraina - 3, în Canada - 3, în Turcia - 3, în Israel - 2, în Belgia - 2, în Cehia - 2, în Belarus - 2, în Germania - 2, în Grecia - 1, în Republica Irlanda - 2 şi câte o secţie de vot în China, Letonia, Azerbaidjan, Polonia, Suedia, Estonia, Lituania, Ungaria, Austria, Bulgaria, Elveţia, Olanda, Qatar, Japonia, Croaţia, Georgia, Emiratele Arabe Unite, Norvegia.

Totodată, Ministerul de Externe moldovean a anunţat că numărul buletinelor de vot distribuite în diasporă va fi de 2,5 milioane.

Birourile de votare se vor deschide la ora 07:00 şi se vor închide la ora 21:00.

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova alegerile parlamentare se vor desfăşura în baza sistemului electoral mixt de vot, în care deputaţii sunt aleşi concomitent în cadrul unei singure circumscripţii naţionale şi în 51 de circumscripţii uninominale. Mai exact, 50 dintre aceştia vor accede în legislativ pe liste de partid, mandatele urmând să fie împărţite în funcţie de procentele obţinute de fiecare formaţiune care va trece pragul electoral, iar alţi 51 vor fi aleşi în circumscripţiile uninominale.

O altă noutate a actualului scrutin parlamentar este că se va putea face campanie electorală chiar şi în ziua votului.

La actualul scrutin concurează 14 partide politice şi un bloc electoral. Pentru a accede în parlament, partidele trebuie să depăşească pragul electoral de 6% din totalul de voturi, iar blocurile electorale - 8%.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor fi monitorizate de peste 4.000 de observatori naţionali şi internaţionali.

Asociaţia Promo-LEX, care monitorizează procesul electoral din Republica Moldova, a anunţat că nu-şi va prezenta rapoartele duminică, întrucât Comisia Electorală a emis o decizie prin care interzice observatorilor să facă declaraţii publice în timpul votării.

Asociaţia a anunţat că va publica, după închiderea secţiilor de votare, trei rapoarte privind desfăşurarea scrutinului, iar a doua zi, la ora 11:00, va susţine o conferinţă de presă referitor la alegeri.

Comisia Electorală Centrală va avea duminică patru briefing-uri pentru a prezenta informaţii despre alegerile parlamentare şi referendumul consultativ. Aplicaţia va fi accesibilă pe pagina de internet a instituţiei, www.cec.md, însă din motive de securitate, linkul către aceasta va fi activ abia în dimineaţa zilei alegerilor.

Peste 8.000 de poliţişti vor fi mobilizaţi în ziua alegerilor pentru a supraveghea ordinea publică.

Conform sondajelor, Partidul Socialiştilor al preşedintelui prorus Igor Dodon este creditat cu cele mai multe voturi, fiind urmat de blocul electoral de centru-dreapta 'ACUM' (format din Partidul Acţiune şi Solidaritate - PAS şi Partidul Platforma Dreptate şi Adevăr - PPDA), de Partidul Democrat, aflat la guvernare, şi Partidul Şor, al controversatului primar al Orheiului, Ilan Şor.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, care vor decide ca de fiecare dată vectorul geopolitic al acesteia, au loc într-un context politic tensionat, pe fondul profundelor divergenţe între putere şi opoziţie. Observatorii se aşteaptă la un nivel de absenteism crescut din cauza încrederii scăzute a cetăţenilor în instituţiile statului şi a degradării standardelor democratice.

Potrivit observatorilor locali, invalidarea în iunie 2018 a alegerilor locale din municipiul Chişinău, lipsa de independenţă a justiţiei şi neregulile constatate la constituirea circumscripţiilor uninominale au generat un înalt grad de neîncredere în rândul opoziţiei şi populaţiei cu privire la corectitudinea alegerilor parlamentare de duminică.AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci; editor: Mariana Ionescu, editor online: Daniela Juncu)