În 2009, vicepreşedintele american Joe Biden a venit la Conferinţa de securitate de la Munchen pentru a "apăsa pe butonul de resetare" cu Rusia. Un deceniu mai târziu, el a revenit să propună relaţii mai bune cu propria ţară, comentează Reuters duminică.

Promiţând că "America se va întoarce" ("America will be back") odată ce Donald Trump îşi va părăsi funcţia, Biden a fost ovaţionat în picioare la Conferinţa de securitate de la Munchen de delegaţii care găsesc că poziţia actualului preşedinte în politica externă este dificil de agreat.

Dar entuziasmul lor a relevat totodată slăbiciunea diplomaţiei occidentale în faţa determinării lui Trump, conform unor diplomaţi europeni şi oficiali prezenţi la conferinţă.

Succesorul lui Biden, Mike Pence a fost primit cu tăcere la recepţia în palatul parlamentului bavarez vineri seara, după ce şi-a semnat mesajul:"Vă aduc salutări de la cel de-al 45-lea preşedinte al SUA, preşedintele Donald Trump".

Turneul său de patru zile în Europa nu a reuşit decât să aprofundeze disensiunile cu aliaţi tradiţionali în probleme precum Iranul şi Venezuela şi a oferit puţine speranţe asupra modului de a aborda ameninţările, mergând de la armele nucleare la schimbările climatice, au spus diplomaţi şi oficiali.

Dubii cu privire la rolul Washingtonului în lume sunt pe cale de a fi resimţite atât de simpli cetăţeni, cât şi de specialişti în politica externă. În Germania şi în Franţa, jumătate din populaţie consideră puterea americană drept o ameninţare, un procent în creştere puternică faţă de 2013, această fiind şi o opinie împărtăşită de 37% dintre britanici, potrivit unui raport al Pew Research Center, cu sediul la Washington, înainte de Conferinţa de securitate Munchen.

Întrebat despre anxietatea europeană asupra stilului de leadership al Trump, un înalt oficial american a declarat în avionul Air Force Two al lui Pence că discursul vicepreşedintelui american sâmbătă la hotelul Bayerischer Hof din Munchen ar vrea "să-i ajute să le dea o perspectivă diferită".

Dar dacă europenilor nu le place mesajul "America First", nu a existat un răspuns concertat la aceasta. Cancelarul german Angela Merkel a fost singură, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a anulat în ultimul moment participarea la conferinţă.

Aceasta i-a determinat pe unii să deplângă eşecul Occidentului în a face să fie respectată ordinea internaţională bazată pe reguli pe care Washingtonul însuşi le-a apărat timp de 70 de ani până la venirea lui Trump la Casa Albă.

I-a revenit Chinei să o ajute pe Merkel în apărarea ordinii de după al Doilea Război Mondial. ministrul de externe chinez Yang Jiechi a vorbit mai mult de 20 de minute într-o engleză impecabilă despre avantajele comerţului deschis şi al cooperării globale.

Mesajul lui Pence a fost de fapt că pilonii politicii externe a SUA se reconstruiec pe o bază diferită: izolarea Iranului, limitarea influenţei Chinei, aducerea trupelor americane acasă şi obligarea europenilor să i se alinieze.

După ce într-un discurs la Varşovia a acuzat joi Marea Britanie, Franţa şi Germania de încercarea de a submina sancţiunile SUA împotriva Iranului, Pence a invitat la Munchen Uniunea Europeană să-l recunoască pe şeful parlamentului venezuelean Juan Guaido drept preşedinte în locul lui Nicolas Maduro, pe care el l-a numit dictator.

Aceasta a suscitat indignarea ministrului de externe spaniol Josep Borrell, care a spus că Uniunea Europeană l-ar putea recunoaşte pe Guaido ca preşedinte interimar până la noile alegeri, în conformitate cu Constituţia venezueleană.

Ministrul de externe francez Jean-Yves LeDrian a spus că este intrigat de politica SUA în Siria, după decizia lui Trump de a retrage trupele pentru că de aceasta ar beneficia doar Iranul, cu care Washingtonul vrea să fie dur.

Diplomaţii şi oficialii europeni au obiectat faţă de insistenţa lui Pence ca guvernele din UE să stea departe de companiile de telecomunicaţii chineze, având în vedere că acestea construiesc reţele de ultima generaţie de telefonie mobilă, preferând să aibă o discuţie internă despre riscurile potenţiale şi afirmaţiilor SUA împotriva spionajului chinez.

"Presiunea SUA are tendinţa să ne determine să facem contrariul. Presiunea SUA este contraproductivă. Este mai bine ca ei să nu încerce şi să exercite presiuni asupra noastră", a spus un înalt diplomat francez.

Kumi Naidoo, şeful organizaţiei Amnesty International, a spus că securitatea a fost definită adeseori prea limitat, nereuşind să abordeze pericole mai mare precum schimbările climatice.

"Discursul de la Conferinţa de securitate de la Munchen este frânt. Ei vorbesc despre subiecte corecte, dar nu într-un limbaj adecvat. Mentalitatea aici este că securitatea ar fi doar o problemă naţională", a afirmat el pentru Reuters.

Plecând la Washington, Mike Pence a fost imperturbabil, declarând reporterilor că turneul său a fost un succes. "Noi promovăm interesele lumii libere şi am făcut mari progrese", a subliniat vicepreşedintele american. AGERPRES/ (AS-editor: Lilia Traci, editor online: Alexandru Cojocaru)