Ungaria şi Polonia se opun pactului ONU privind migraţia şi altor planuri similare ale UE care sunt introduse "pe uşa din spate" prin inserarea lor în diferite documente ale UE şi ale ONU ca paragrafe separate, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto după o întâlnire avută luni la Varşovia cu omologul său polonez Joachim Brudzinski, potrivit agenţiei ungare de presă MTI.

A fost o mare dezamăgire "atât pentru elita politică liberală internaţională, cât şi pentru reţeaua susţinută de (miliardarul american) George Soros" când, în decembrie, 40 de ţări au refuzat să voteze în favoarea sprijinirii pactului global al ONU pentru migraţie, a mai spus Szijjarto.

Miliardarul american de origine maghiară George Soros este una din ţintele predilecte ale atacurilor din partea guvernului de la Budapesta condus de premierul naţionalist Viktor Orban.

Ca rezultat, "aceste cercuri" au pierdut oportunitatea de a crea un precedent legal internaţional pentru a forţa inclusiv ţările care se opun migraţiei să devine ţări ţintă pentru migranţi, a mai afirmat şeful diplomaţiei ungare, potrivit MTI. El a adăugat că atât Ungaria, cât şi Polonia au votat împotriva pactului şi că datorită cooperării lor în cadrul Grupului de la Vişegrad cota obligatorie de migranţi a fost retrasă de pe agenda UE.

Acest lucru a generat "o dorinţă de răzbunare din partea birocraţilor UE şi ONU", care încearcă în continuare să introducă această chestiune "pe uşa din spate", a mai declarat el.

Szijjarto a explicat că a convenit cu Brudzinski ca ţările lor să îşi unească forţele pentru a preveni relansarea deopotrivă a pactului ONU privind migraţia şi a cotelor obligatorii de migranţi în UE.

Premierul ungar Viktor Orban, ostil primirii de migranţi, care ameninţă, în opinia sa, cu "disoluţia" identitatea ungară şi europeană, a dispus construirea în 2015 a unui gard de sârmă ghimpată de câteva sute de kilometri la graniţa cu Serbia şi Croaţia, pentru a contracara intrările de refugiaţi din războaiele din Orientul Mijlociu. Totodată, Ungaria a adoptat una din cele mai restrictive legislaţii din Europa cu privire la migranţi.

Viktor Orban s-a opus de asemenea planului de distribuire a refugiaţilor adoptat de Uniunea Europeană, iar în 2016 a organizat un referendum la care răspunsul "nu" dat primirii de migranţi a avut câştig de cauză. Participarea insuficientă la consultarea populară nu a permis însă validarea acestui rezultat.

Comisia Europeană a lansat mai multe proceduri de infringement împotriva Ungariei, inclusiv pentru nerespectarea legislaţiei europene în materie de azil şi pentru legea care permite urmărirea penală a celor care îi ajută pe migranţi. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)