Mai mult de două treimi dintre britanici (69%) sunt de părere că în societate au crescut furia şi intoleranţa în urma referendumului din 2016, care a decis ieşirea ţării din Uniunea Europeană, iar unul din şase spune că s-a certat cu familia şi prieteni din cauza acestui subiect, relevă Barometrul Încrederii, un sondaj anual realizat de firma de comunicare Edelman, transmite luni Press Association.

Conform sondajului, patru din zece britanici cred că, după votul pentru Brexit, oamenii sunt mai înclinaţi să participe la proteste violente, iar 60% consideră că guvernul nu îi ascultă pe oamenii obişnuiţi, cifrele fiind similare printre susţinătorii ieşirii din UE şi opozanţii Brexit-ului.

De altfel, rezultatele sondajului relevă o ţară dezbinată, în care o mare parte din societate se simte ignorată şi abandonată de clasa politică, în centrul divergenţelor aflându-se Brexit-ul, a explicat directorul executiv al Edelman, Ed Williams.

Sondajul a relevat o scădere a încrederii în liderii celor două mari partide: doar 35% dinte respondenţi au spus că au încredere în prim-ministrul Theresa May pentru a face ce trebuie (în scădere faţă de 39% anul trecut) şi 26% au afirmat acelaşi lucru despre liderul laburist Jeremy Corbyn (faţă de 36% anul trecut). Printre susţinătorii conservatorilor, încrederea în Theresa May a coborât cu 10 puncte, la 68%, iar printre simpatizanţii laburiştilor, încrederea în Corbyn a scăzut cu 12 puncte, ajungând la 56%.

Aproximativ 61% dintre cei chestionaţi au declarat că nu simt că opiniile lor sunt reprezentate în politica britanică, acest sentiment fiind mai puternic în rândul simpatizanţilor Partidului Laburist (66%) decât în rândul celor ai conservatorilor (43%).

Şapte din zece intervievaţi au fost de părere că viaţa este 'nedreaptă', iar jumătate că sistemul socio-politic este 'deteriorat'.

Două treimi (65%) au afirmat că Marea Britanie se află pe un drum greşit, acest sentiment fiind mai răspândit în rândul celor care susţin rămânerea în UE (82%), faţă de cei favorabili Brexit-ului (43%).

Sondajul a mai dezvăluit că încrederea în instituţiile britanice este mult mai ridicată (64%) în rândul persoanelor care s-au declarat 'informate' - cu nivel de educaţie de colegiu, venituri relativ ridicate şi consum regulat de media - decât în restul populaţiei (40%), decalajul fiind cel mai accentuat consemnat vreodată de acest sondaj anual.

Totodată, 29% din cei chestionaţi au spus că, după referendumul pentru Brexit, urmăresc mai mult ştirile politice, iar 23% că sunt mai vocali în privinţa politicii.

Chiar dacă 59% au spus că s-au săturat să audă despre Brexit, mai mult de o treime (35%) au declarat că citesc, ascultă sau privesc mai multe ştiri.

Întrebaţi ce instituţie este cea mai 'deteriorată', 44% au ales guvernul, 8% media, 4% companiile şi 4% ONG-urile.

Chestionate dacă firmele britanice acţionează spre binele Marii Britanii, persoanele intervievate au avut păreri împărţite, 48% răspunzând afirmativ, iar 52% negativ.

Peste trei sferturi dintre respondenţi au fost de părere că şefii de companii ar trebui să preia iniţiativa pentru a aduce schimbări în domenii ca egalitatea salarială, combatarea discriminării şi pregătirea pentru locurile de muncă ale viitorului.

'Suntem un regat dezbinat - o ţară ce este tot mai mult văzută ca nedreaptă, mai puţin tolerantă şi care se îndreaptă într-o direcţie greşită', a comentat Williams.

'Brexit-ul a scos la iveală fracturi care au dezbinat familii şi au despărţit prieteni, ne-au făcut mai răi şi mai furioşi ca societate şi au alimentat temerea de proteste violente şi dezordine civilă. Divizările arătate de decizia noastră de a ieşi din Uniunea Europeană nu sunt binare. Sunt mult mai complexe. Dar consecinţele sunt clare: ca ţară, îi vedem pe politicienii şi liderii noştri politici ca deconectaţi (de problemele reale) şi ne lipseşte încrederea în capacitatea lor de a vindeca aceste clivaje. În locul lor, ne uităm tot mai mult spre companii şi angajatorii noştri pentru a conduce şi a acţiona cu obiective sociale', a adăugat directorul executiv al Edelman.

Rezultatele barometrului au la bază interviuri online realizate cu mai mult de 2.000 de persoane între 18 decembrie 2018 şi 7 ianuarie 2019. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrain Dădârlat)