Premierul în exerciţiu suedez, Stefan Löfven, ar urma să obţină un nou mandat la conducerea guvernului de la Stockholm, după ce miercuri a primit asigurări de la extrema stângă că aceasta nu se va opune desemnării sale în această funcţie, informează miercuri AFP.

La patru luni după alegerile parlamentare din 9 septembrie care nu au dus la formarea unei coaliţii majoritare, ţara scandinavă ar putea avea din nou un guvern cu puteri depline în urma unui vot prevăzut pentru vineri în Riksdag, parlamentul unicameral suedez.

La 11 ianuarie, partidele guvernului interimar din Suedia, social-democraţii şi Verzii, au ajuns la un acord cu Centrul şi cu Liberalii în vederea constituirii unei coaliţii minoritare, în urma alegerilor legislative de pe 9 septembrie din care au rezultat un peisaj politic foarte fragmentat şi un blocaj între principalele două alianţe.

Stefan Löfven conduce actualul guvern interimar format din Social-Democraţi şi Verzi după ce în septembrie a pierdut un vot de încredere.

Împreună, social-democraţii, ecologiştii, centriştii şi liberalii dispun de 167 de mandate din 349, cu opt mai puţine decât majoritatea de 175 din Riksdag.

După ce a sprijinit timp de patru ani coaliţia guvernamentală în exerciţiu, Partidul de stânga, ce deţine 28 de mandate parlamentare, nu face parte din noua alianţă. Totuşi, această formaţiune şi-a anunţat intenţia de a se abţine de la vot vineri, ceea ce ar însemna că Stefan Lofven va obţine un nou mandat de prim-ministru.

''Dacă noi vineri am vota 'nu', atunci am avea indubitabil un guvern albastru-maro'', condus de conservatori şi susţinut de extrema dreaptă, a explicat liderul Partidului de stânga, Jonas Sjöstedt.

Conform principiilor 'parlamentarismului negativ' care prevalează în Suedia, poate guverna un cabinet 'tolerat' de către parlament - acest lucru înseamnă că guvernul nu are nevoie de o majoritate parlamentară care să îl susţină, ci de o majoritate parlamentară care să nu voteze împotriva sa. Astfel, pentru a fi învestit prim-ministru, Löfven trebuie să evite ca împotrivă să voteze o majoritate de parlamentari, adică cel puţin 175.

În urma alegerilor de pe 9 septembrie, blocul social-democrat a păstrat un mandat în plus faţă de Alianţa de centru-dreapta (144 faţă de 143).

Stefan Löfven şi liderul conservatorilor, Ulf Kristersson, au fost mandataţi succesiv de preşedintele parlamentului să încerce formarea unui guvern, dar tentativele lor au eşuat. Cele două tabere au refuzat să se alieze cu partidul de extremă dreapta Democraţii Suediei, a treia formaţiune în urma alegerilor, cu 17,6% din voturi şi 62 de locuri în parlament. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)