Alegătorii turci sunt chemaţi duminică la urne în cadrul unui scrutin dublu - prezidenţial şi legislativ - considerat drept o provocare electorală majoră pentru preşedintele Recep Tayyip Erdogan, aflat la putere de cincisprezece ani, scrie miercuri într-un comentariu AFP.

Pe 24 iunie, problema va fi mai ales de a şti dacă Erdogan câştigă alegerile din primul tur şi dacă îşi păstrează majoritatea partidului său, AKP, în parlament. Dacă nici un candidat nu va obţine peste 50% din voturi din primul tur al prezidenţialelor, atunci va avea loc un al doilea tur de scrutin pe 8 iulie.

Potrivit AFP, cinci scenarii sunt avute în vedere:

1. Victoria netă a lui Erdogan: Preşedintele câştigă prezidenţialele din primul tur, AKP rămâne majoritar în parlament.

Acesta este scenariul pe care actualul şef al statului ar dori să-l obţină, de vreme ce la jumătatea lui aprilie el a convocat alegeri cu un an mai devreme decât data prevăzută, în speranţa de a dezarma opoziţia.

Dar dacă Erdogan părea atunci încrezător, probabilitatea ca acest scenariu să se îndeplinească s-a redus net, odată cu degradarea situaţiei economice şi cu un nou elan ce a cuprins opoziţia.

Erdogan ''se aşteaptă să-şi întărească puterea'', îndeosebi datorită unei revizuiri constituţionale ce consolidează considerabil atribuţiile preşedintelui şi ale cărei principale dispoziţii intră în vigoare după alegeri, ''dar nu are sprijinul majoritar al electoratului turc'', sunt de părere analişti de la Center for American Progress.

2. Un al doilea tur nesigur: La prezidenţiale, opoziţia îl constrânge pe Erdogan la un al doilea tur de scrutin.

Dacă pare sigur că Erdogan va obţine mai multe voturi duminică, este posibil ca el să nu câştige prezidenţialele din primul tur.

Rivalul său cel mai vizibil, Murarrem Ince, candidatul CHP, principalul partid de opoziţie, a dus o campanie uimitor de solidă. Împreună cu ceilalţi candidaţi, opoziţia poate cântări suficient încât să provoace un al doilea tur.

Dar unii analişti cred că Erdogan ar rămâne favorit în acest scenariu.

Dar, dacă AKP îşi pierde majoritatea în parlament la legislativele ce au loc doar într-un singur tur de scrutin duminică, atunci ''Erdogan va aborda cel de-al doilea tur de scrutin prezidenţial cu tradiţionala sa imagine de dominaţie şi de invincibilitate serios afectată''.

3. ''Victorie a la Pirus'': Erdogan câştigă prezidenţialele, AKP pierde controlul parlamentului.

''Rezultatul cel mai probabil în prezent este victoria lui Erdogan şi un parlament disputat'', potrivit opiniei lui Aaron Stein, de la Atlantic Council.

Acest scenariu ar duce Turcia într-o perioadă de profundă incertitudine, ar zgudui încrederea economică în economia turcă şi ar provoca probabil noi alegeri.

Ca o ironie, opoziţia este ajutată de amendamente aduse de AKP, care i-au permis CHP să se alieze cu alte trei partide pentru legislative, ceea ce ar putea întări prezenţa opoziţiei în parlament.

Va depinde mult de capacitatea partidului pro-kurd HDP, o formaţiune ferm anti-Erdogan ce se prezintă singură la alegeri, de a obţine 10% din voturile necesare pentru a intra în parlament.

AKP şi-a pierdut deja majoritatea absolută o dată, la alegerile legislative din iunie 2015. Erdogan a convocat atunci rapid noi alegeri pentru a o recupera, semnalând în mod clar că el nu se împacă cu coaliţiile.

Dar, în virtutea reformei constituţionale adoptate în aprilie 2017, Erdogan ar fi teoretic constrâns să pună în joc prezidenţialele pentru a convoca noi alegeri legislative, deoarece cele două scrutinuri sunt considerate a avea loc în acelaşi timp.

4. Sfârşitul ''erei Erdogan'': Muharrem Ince câştigă prezidenţialele în cel de-al doilea tur, opoziţia controlează parlamentul.

Ince este clar favorit pentru a ajunge al doilea după Erdogan, şi ar beneficia în cel de-al doilea tur de sprijinul aliaţilor CHP de la legislative, dar probabil şi din partea HDP.

Dacă opoziţia preia controlul parlamentului duminică, acest elan l-ar ajuta puternic pe Ince pe 8 iulie.

''Dacă se va întâmpla aceasta, atunci o schimbare politică masivă va avea loc probabil pe mai multe fronturi'', potrivit lui Marc Pierini, cercetător la Carnegie Europe, evocând îndeosebi politicile economice şi relaţiile cu Occidentul.

5. ''Teritoriu necunoscut'': Opoziţia câştigă preşedinţia, AKP păstrează controlul parlamentului.

Acesta este probabil scenariul cel mai confuz, deoarece AKP nu are nici o experienţă de coabitare şi noul preşedinte va fi probabil foarte ostil partidului care a dominat până acum scena politică turcă din 2002.

''Un preşedinte din partea opoziţiei laice se va confrunta cu o majoritate islamistă şi naţionalistă în parlament, ceea ce va duce la o situaţie confuză'', conchide Pierini. AGERPRES/(AS - autor: Angela Sârbu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

Citiţi şi:

* ALEGERI ÎN TURCIA AFP: Şase candidaţi, inclusiv o femeie, la alegerile prezidenţiale din 24 iunie din Turcia