Satelitul franco-american SWOT, al cărui predecesor a evidenţiat fenomenul El Nino în 1994, va fi lansat joi cu misiunea de a-i ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine ciclul apei şi impactul său asupra climei de pe Terra, informează AFP.

Agenţia spaţială franceză (CNES) şi cea americană NASA, care au colaborat în acest domeniu de peste 30 de ani, inclusiv la satelitul Topex-Poseidon, consideră că noua misiune va fi una emblematică, inclusiv prin prisma bugetului său de 1 miliard de dolari.

Această cooperare a fost omagiată şi cu ocazia unei vizite a preşedintelui francez Emmanuel Macron la Washington, la sediul NASA, pe 30 noiembrie.

Satelitul SWOT, un mastodont cu greutatea de 2,2 tone, urmează să fie trimis pe orbită de o rachetă a companiei SpaceX ce va fi lansată de la baza Vandenberg din California. Odată ajuns în spaţiu, satelitul SWOT (Surface Water and Ocean Topography) va măsura nivelul apei de la suprafaţa oceanelor, precum şi nivelurile lacurilor şi râurilor.

Pentru a realiza acele măsurători, satelitul este echipat cu un instrument revoluţionar, un interferometru cu bandă largă, denumit KaRin: două antene radar, situate la capetele unor braţe aflate la o distanţă de 10 metri între ele vor scana suprafaţa apei pe o bandă largă de 120 de kilometri, furnizând o imagine bidimensională. Semnalul uşor diferit primit de fiecare dintre cele două antene le va permite cercetătorilor să cunoască adâncimea apei.

Datorită îndepărtării dintre cele două antene şi stabilităţii satelitului, "sperăm să dispunem de o rezoluţie de 10 ori mai mare decât ceea ce produc tehnologiile actuale pentru măsurarea înălţimii oceanelor şi sperăm să înţelegem felul în care fronturile şi trombele oceanice influenţează clima", a explicat Karen St. Germain, directoarea departamentului de monitorizare a Terrei în cadrul NASA.

"Este ca şi cum ai observa acum o plăcuţă de înmatriculare din spaţiu, când, în trecut, abia puteai să zăreşti o roată", a adăugat Thierry Lafon, şeful proiectului SWOT în cadrul CNES.

Miza este una importantă: deşi impactul asupra climei generat de marii curenţi oceanici, precum Gulf Stream, este deja cunoscut, nu la fel se întâmplă şi în cazul curenţilor şi trombelor mai mici şi mai localizate, care acţionează pe zeci de kilometri. Or, acestea afectează şi ele temperatura la suprafaţa mării, transferurile de căldură, precum şi absorbţia de către ocean a dioxidului de carbon (CO2) prezent în atmosferă, a explicat specialistul francez.

Rezultatele vor permite o mai bună modelare computerizată a condiţiilor meteorologice şi climatice şi o mai bună observare a eroziunii zonelor costiere şi a viitoarelor schimbări climatice.

Sfârşit de funcţionare fără deşeuri pe orbită

Orbita noului satelit, fixată la altitudinea de 890 de kilometri, este "optimă, deoarece ea face posibilă evidenţierea tuturor componentelor care influenţează înălţimea apei, precum mareele şi Soarele", a adăugat el.

SWOT are şi un rol hidrologic: el va putea să observe înălţimea, suprafaţa şi evoluţia cantităţii de apă din peste 20 de milioane de lacuri ce au o cotă de cel puţin 250 de metri. Satelitul va monitoriza şi fluviile cu lăţimi de peste 100 de metri şi va putea să le calculeze debitele.

Gestionarea resurselor hidrologice şi prevenirea inundaţiilor, precum şi a secetelor, vor fi ameliorate, a adăugat Thierry Lafon.

Transportul satelitului la baza Vandenberg din uzina deţinută de Thales Alenia Space (TAS) la Cannes, unde a fost asamblat, a reprezentat o mare problemă.

"Din cauza războiului din Ucraina, nu mai aveam avioane de transport Antonov disponibile, iar satelitul nu intra într-un Boeing 747", a dezvăluit Christophe Duplay, şef de proiect în cadrul TAS. NASA i-a cerut în cele din urmă Aviaţiei militare americane să detaşeze unul dintre rarele sale aparate gigantice de zbor, C-5 Galaxy, pentru a realiza acest transport.

La finalul duratei sale de funcţionare, prevăzută la trei ani - "deşi nimic nu împiedică misiunea să continue pentru încă 5-8 ani", potrivit lui Thierry Lafon -, SWOT va deveni primul satelit care va efectua o revenire controlată în atmosferă pentru a combate astfel proliferarea deşeurilor pe orbita Pământului, în virtutea legislaţiei franceze din domeniul operaţiunilor spaţiale.

Aproape 80% din cantitatea de 400 de litri de carburant prezentă la bordul satelitului va fi alocată acestei manevre. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: NASA JPL / Twitter