Inundaţii, secete, valuri de căldură: anul 2022 a ilustrat ravagiile schimbărilor climatice, precum şi eforturile imense ce trebuie depuse în continuare în speranţa de a le ţine sub control, decizii importante urmând să fie luate lunile următoare, relatează miercuri AFP.

"Anul 2022 va fi printre cei mai călduroşi ani de pe glob, cu toate fenomenele asociate temperaturilor mai ridicate: fenomene de tip val de căldură extremă, ploi intense, inundaţii şi secetă, care însoţesc această schimbare climatică", a rezumat Robert Vautard, directorul Institutului Pierre-Simon Laplace, specializat în climatologie.

O serie de evenimente extreme au ilustrat astfel accelerarea impacturilor catastrofale ale încălzirii globale, din Sahel până în Cornul Africii, din Nigeria până în Pakistan. În aceasta din urmă, aproape 33 de milioane de persoane au fost afectate de ploi, inundaţii şi alunecări de teren.

Europa, la rândul său, a cunoscut cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată, cu incendii forestiere uriaşe, râuri secate şi recolte distruse.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

"Abia începutul"

"Din păcate, acesta este doar începutul: vedem la scară mică ce ni s-ar putea întâmpla la scară mare", a avertizat Robert Vautard.

Şi, potrivit specialistului, valurile de căldură din 2022 sunt cu atât mai remarcabile cu cât anul este caracterizat de persistenţa fenomenului numit La Nina, care provoacă o răcire a unei părţi a apelor de suprafaţă ale Oceanului Pacific. Când acest fenomen se va inversa, lumea va urca probabil o "nouă treaptă" în ceea ce priveşte încălzirea.

Pe plan politic, această constatare copleşitoare a servit drept fundal pentru summitul COP27 asupra climei din noiembrie în Egipt, ale cărui rezultate au fost împărţite, lăsând multe puncte de rezolvat până la următoarea ediţie, peste un an.

Această importantă conferinţă internaţională a aprobat principiul creării unui fond financiar specific care să compenseze daunele produse de schimbările climatice care au afectat deja cele mai sărace ţări. Pe de altă parte, nu a fost înaintată nicio nouă ambiţie pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în raport cu ultima COP de la Glasgow din 2021 şi doar aproximativ treizeci de ţări şi-au sporit ambiţiile în acest an.

"COP27 ne-a lăsat multe de făcut pentru atenuarea" emisiilor, începând cu nevoia de a pune presiune "pentru sfârşitul tuturor combustibililor fosili - cărbune, petrol şi gaz", a subliniat Harjeet Singh, de la organizaţia neguvernamentală internaţională Climate Action Network (CAN), care pledează pentru ajutor financiar din partea ţărilor bogate către sud pentru a ajuta acele state să realizeze tranziţia energetică.

Foto: (c) YONHAP / EPA

"Tensiune mare"

COP28, care va avea loc la Dubai peste un an, va fi "următorul pas vital în sporirea ambiţiilor asupra reducerii gazelor cu efect de seră", a insistat el.

"La COP vom discuta mult şi în momente diferite despre această problemă a sectorului petrolului şi gazelor şi eventuala sa contribuţie financiară", a declarat Laurence Tubiana, una dintre arhitecţii Acordului de la Paris din 2015. Un subiect care promite "o mare tensiune" în contextul în care Emiratele sunt unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume.

COP28 va fi, de asemenea, o oportunitate de a publica o evaluare globală mult aşteptată pentru un bilanţ al angajamentelor ţărilor de a îndeplini obiectivele prevăzute în Acordul de la Paris, care vizează limitarea încălzirii globale cu mult sub 2 grade Celsius şi, dacă este posibil, la 1,5 grade Celsius. O limită ce pare greu de atins, actualele traiectorii tinzând spre o încălzire mult mai accentuată.

Însă, clima se va număra şi printre temele abordate "la reuniunile de primăvară şi mai ales de toamnă ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional", a indicat Tubiana. Pentru că ultimul COP a avut ca rezultat "o cerere formală de analizare a sistemului financiar internaţional şi de revizuire a rolului instituţiilor financiare internaţionale".

Între aceste două întâlniri, Parisul ar urma să găzduiască un summit pentru "un nou pact financiar" cu ţările vulnerabile, a anunţat preşedintele francez Emmanuel Macron, care vrea să facă cauză comună cu Mia Mottley, premierul din Barbados, notează AFP. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mihaela Moise, editor online: Simona Aruştei)