Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a lansat primul său raport global privind solurile negre, care sunt mai ameninţate ca oricând din cauza crizei climatice, a pierderii biodiversităţii şi a schimbării utilizării terenurilor.

Intitulat "Starea globală a solurilor negre", raportul a fost prezentat cu ocazia Zilei mondiale a solului 2022, marcată pe 5 decembrie, în cadrul unui eveniment organizat în formă hibridă la sediul FAO din Roma şi care a adus în prim plan rolul solurilor în securitatea alimentară şi modul în care pierderea fertilităţii solului duce la randamente scăzute ale culturilor şi la eşecuri agricole, generând foamete, malnutriţie şi sărăcie.

Printre responsabilii prezenţi s-au numărat comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, reprezentantul permanent al Republicii Coreea la FAO, Lee Seong-ho, şi reprezentantul permanent al Federaţiei Ruse, Victor Vasiliev.

Alimentele pe care le consumăm provin în proporţie de 95% direct sau indirect din soluri, care au capacitatea extraordinară de a stoca, transforma şi recicla nutrienţii de care avem nevoie pentru a supravieţui. Dintre cei 18 nutrienţi esenţiali pentru plante, 15 sunt furnizaţi de soluri - dacă acestea sunt sănătoase. Însă aproximativ o treime din solurile din întreaga lume sunt deja degradate, iar pierderea fertilităţii solului înseamnă că pământul este mai puţin productiv, iar multe cereale, legume şi fructe nu mai sunt la fel de bogate în vitamine şi nutrienţi ca acum 70 de ani.

În contextul actualei crize alimentare şi a îngrăşămintelor, micii fermieri, în special din ţările vulnerabile din Africa, America Latină şi Asia, nu au acces la îngrăşăminte organice şi anorganice şi se confruntă în prezent cu o creştere de 300% a preţurilor la îngrăşăminte. Aceste crize ne atrag atenţia asupra rolului crucial al gestionării durabile şi al refacerii resurselor noastre preţioase pentru a proteja solurile sănătoase şi fertilitatea acestora.

"În prezent, disponibilitatea redusă şi creşterea preţurilor la îngrăşăminte determină creşterea preţurilor la alimente şi insecuritatea alimentară", a declarat directorul general al FAO, QU Dongyu, în cuvântul său de deschidere, citat într-un comunicat de presă publicat pe site-ul FAO. "Trebuie să lucrăm împreună pentru a produce alimente sigure, nutritive şi bogate în micronutrienţi, într-un mod durabil, care să evite degradarea solului, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi să diminueze poluarea sistemelor agroalimentare."

- Comoara neagră -

Solurile negre sunt caracterizate de un orizont (strat) de sol gros, de culoare închisă, bogat în materie organică. Acestea se găsesc în Rusia (327 de milioane de hectare), Kazahstan (108 milioane de hectare), China (50 milioane de hectare), Argentina (40 milioane de hectare), Mongolia (39 milioane de hectare), Ucraina (34 milioane de hectare), Statele Unite ale Americii (31 milioane de hectare), Columbia (25 milioane de hectare), Canada (13 milioane de hectare) şi Mexic (12 milioane de hectare).

Având în vedere fertilitatea lor inerentă, acestea reprezintă coşul alimentar pentru multe ţări şi sunt considerate esenţiale pentru aprovizionarea cu alimente la nivel mondial.

Solurile negre au o altă calitate importantă: sunt esenţiale pentru atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, deoarece conţin 8,2 % din stocurile mondiale de carbon organic din sol (SOC) şi pot furniza 10 % din potenţialul global de sechestrare a SOC. Sechestrarea SOC oferă multiple beneficii pentru oameni şi pentru mediu şi este una dintre cele mai rentabile opţiuni pentru adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea acestora, precum şi pentru combaterea deşertificării, a degradării terenurilor şi a insecurităţii alimentare.

După cum arată raportul FAO, această comoară neagră este ameninţată. Din cauza schimbării utilizării terenurilor (aproximativ 31% din solurile negre la nivel mondial sunt cultivate), a practicilor de gestionare nesustenabilă şi a utilizării excesive de produse agrochimice, majoritatea solurilor negre au pierdut deja cel puţin jumătate din stocurile de SOC şi suferă de procese de eroziune moderate până la severe, precum şi de dezechilibre ale nutrienţilor, acidificare şi pierderea biodiversităţii.

Raportul evidenţiază două obiective principale: conservarea vegetaţiei naturale de pe solurile negre, cum ar fi pajiştile, pădurile şi zonele umede, şi adoptarea unor abordări de gestionare durabilă a solului pe solurile negre cultivate. De asemenea, documentul prezintă recomandări adaptate pentru agricultori, guvernele naţionale, mediul academic şi de cercetare, precum şi pentru Reţeaua internaţională a solurilor negre.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)