Ca urmare a unui efect paradoxal şi totodată pozitiv pentru climă generat de invadarea Ucrainei de către Rusia, emisiile globale de gaze cu efect de seră asociate producţiei de energie ar trebui să atingă "un punct maximal" încă din 2025, după creşterea investiţiilor în energiile regenerabile provocată de "reorientarea profundă" a pieţelor mondiale din acest sector de activitate, a anunţat joi Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), informează AFP.

Cu opt zile înaintea Conferinţei mondiale pentru climă (COP27), AIE avertizează totuşi în raportul său anual pe 2022, publicat joi, în legătură cu "fracturile" care există între ţările bogate şi cele sărace în materie de investiţii în energii fără carbon, cerând totodată un "efort internaţional major" pentru a reduce acea "prăpastie îngrijorătoare".

"Răspunsurile guvernelor din lumea întreagă la această criză a energiei" indică "un punct de cotitură istoric": "Această criză a accelerat, într-adevăr, tranziţia spre energia verde", a declarat directorul general al AIE, Fatih Birol, într-o conferinţă de presă online.

"Pieţele de energie şi politicile publice s-au schimbat după invazia rusă din Ucraina, nu doar pentru timpul prezent, ci şi pentru deceniile care vor urma", a detaliat el în acelaşi raport.

În contextul în care anumite ţări încearcă în prezent să îşi sporească sau să îşi diversifice aprovizionarea cu petrol sau gaze - energii fosile, mari emiţătoare de CO2 -, numeroase alte state sunt pe cale să analizeze o accelerare a schimbărilor lor structurale spre energii curate, a subliniat AIE, o ramură a OCDE responsabilă cu sprijinirea multor ţări.

"Ne apropiem de sfârşitul epocii de aur a gazului", care durează de aproximativ un deceniu, a precizat Fatih Birol. "Cererea (de gaz), în special în economiile avansate, este în scădere" graţie tehnologiilor mai eficiente şi regenerabile, iar creşterea acestei cereri în ţările în curs de dezvoltare "nu va fi la fel de mare ca în trecut, din cauza preţurilor ridicate".

Impasul gazelor naturale

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Laurence Tubiana, fostă ambasadoare franceză pentru climă şi coordonatoare a Acordului de la Paris din 2015, a reacţionat joi spunând că raportul AIE arată în mod clar că "investiţiile în energii curate urmează să se tripleze până în 2030 şi că gazul se află într-un impas".

"Ruptura" Europei de gazul rusesc s-a petrecut cu o viteză "pe care puţine persoane o credeau posibilă" anul trecut, estimează AIE.

În niciunul dintre cele trei scenarii analizate de AIE, nivelurile exportului de gaze şi de petrol rusesc nu vor reveni la valorile lor din 2021.

Moscova "va pierde aproape 1.000 de miliarde de dolari" din aceste exporturi până în 2030, a adăugat Fatih Birol.

Pentru prima dată, cele trei scenarii formulate de AIE au identificat un vârf maximal sau un platou al consumului pentru fiecare dintre energiile fosile (cărbune, gaz, petrol), considerate vinovate pentru încălzirea climei la nivel planetar.

Conform scenariului principal, care se bazează pe angajamente deja anunţate de guverne în materie de investiţii climatice, emisiile globale de CO2 asociate producţiei de energie se vor plafona la 37 de miliarde de tone în 2025, apoi vor scădea la 32 de miliarde de tone în 2050.

În plus, acest lucru se va întâmpla în condiţiile în care conştientizarea chestiunilor de mediu nu reprezintă decât a doua motivaţie de investiţii în energii curate, după exigenţa ce vizează securitatea aprovizionărilor, a precizat Fatih Birol.

AIE a subliniat încă o dată nevoia unor investiţii masive în energiile curate, indiferent dacă acestea sunt verzi sau pur şi simplu fără carbon - precum energia nucleară -, precum şi a accelerării în anumite domenii, precum baterii electrice, panouri fotovoltaice şi hidrogen, pentru a decarboniza industria.

Conform scenariului principal, aceste investiţii trebuie să depăşească 2.000 de miliarde de dolari până în 2030 şi ar trebui să urce la 4.000 de miliarde de dolari pentru a îndeplini condiţiile scenariului climatic ce prevede zero emisii nete în 2050.

"Cu o abundenţă de vânt, soare şi alte energii regenerabile, Africa poate să conducă lumea pe drumul tranziţiei şi să deschidă calea spre o suveranitate energetică", a reacţionat la rândul său Mohammed Adow, directorul unui grup de experţi în domeniul climei, Power Shift Africa. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Anda Badea)