În fiecare vară, circa 55.000 de beluga migrează din apele arctice spre golful Hudson din Canada, scrie AFP.

Departe de Sena unde o beluga s-a rătăcit la începutul lunii august la nord de Paris, estuarul canadian le oferă acestor mici balene albe, care se deplasează în banc, un refugiu unde pot da naştere puilor în ape relativ mai calde şi mai adăpostite.

Sub suprafaţa puţin tulbure, exemplarele de beluga par să se amuze de prezenţa numeroşilor turişti veniţi la Churchill pentru a le observa.

Un oraş cu 800 de de locuitori, Churchill nu este accesibil pe cale rutieră, ci doar cu trenul sau avionul.

Timp de peste şapte luni din an, între noiembrie şi iunie, întregul golf este îngheţat. Topirea gheţii marchează reîntoarcerea exemplarelor de beluga.

Locul este ideal pentru această specie: se pot proteja de orci, iar estuarele sunt bogate în hrană.

Exemplarele tinere sunt uşor de distins întrucât sunt încă gri, spre deosebire de adulţii de culoare albă.

Însă ceea ce frapează la aceste balene, este modalitatea lor de comunicare, care poate fi auzită chiar de la suprafaţă în numite momente.

Hidrofon

Supranumite ''canari ai mării'' datorită gamei largi de vocalizări (şuierături, pocnituri, zornăituri... ) pe care le emit, beluga sunt animale ''sociabile'' cu un ''sistem de comunicare foarte complex'', precizează Valeria Vergara, care studiază specia de mai mulţi ani.

''Beluga este o specie centrată pe sunet. Pentru ele, este asemenea vederii pentru noi'', a explicat cercetătoarea, care lucrează în cadrul Raincoast Conservation.

Cu ajutorul unui hidrofon, această cercetătoare în vârstă de 53 de ani încearcă să sorteze multitudinea de sunete care urcă din adâncurile apelor.

Pentru o ureche care nu este expertă, este un ansamblu surprinzător şi cacofonic.

''Beluga se bazează pe sunete pentru a comunica, dar şi pentru localizare, pentru a-şi regăsi drumul, hrana...'', a adăugat cercetătoarea, care a învăţat să recunoască ''ţipetele de contact'', care le servesc în special mamelor pentru a-şi ghida micuţii.

Nou-născuţii, care măsoară 1,80 de metri şi cântăresc 80 de kilograme, rămân dependenţi de mama lor timp de doi ani.

La vârstă adultă, acest mamifer, care trăieşte în general în apele îngheţate din jurul Groenlandei şi în nordul Canadei, Norvegiei şi Rusiei, poate atinge şase metri în lungime şi are o durată de viaţă cuprinsă între 40 şi 60 de ani.

Populaţia de beluga din golful Hudson este cea mai mare din lume. Însă topirea gheţarilor din cauza schimbărilor climatice, într-o zonă care se încălzeşte de trei până la patru ori mai rapid decât restul planetei, este motiv de îngrijorare pentru cercetători. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: dw.com