Lipsă de personal şi de resurse: un incendiu de proporţii într-un parc naţional din Grecia dezvăluie "eşecul cronic" al acestei ţări de a proteja natura, denunţă mai multe organizaţii de protecţia mediului, relatează AFP luni.

Parcul Naţional Dadia, care a scăpat la limită să fie distrus de un incendiu la sfârşitul lunii iulie, este teoretic unul dintre cele mai bine protejate din Grecia, deoarece găzduieşte una dintre cele mai importante zone de reproducere a vulturilor şi a altor păsări răpitoare din Europa.

Peste 4.500 de hectare de pădure au fost cuprinse de flăcări, dintre care 2.200 au fost distruse la Dadia, în nordul ţării, a precizat Ministerul Mediului, însă potrivit estimărilor iniţiale, majoritatea zonelor de cuibărit au fost cruţate.

"Respectarea şi protecţia mediului au fost şi rămân un angajament fundamental al guvernului nostru", a declarat ministrul Mediului, Costas Skrekas.

Numeroase grupuri de mediu din Grecia nu sunt însă de acord.

Spyros Psaroudas, directorul grupului de protecţie a faunei Callisto, denunţă un "eşec cronic" în ceea ce priveşte protecţia naturii în Grecia, afirmând că guvernul conservator încearcă să creeze un mediu favorabil afacerilor în detrimentul faunei sălbatice.

"Există o lipsă de coordonare între ministere şi de atribuire clară a responsabilităţilor (...) toate acestea duc la activităţi ilegale care nu sunt niciodată sancţionate", a subliniat la rândul ei Nadia Andreanidou, de la Asociaţia mediteraneană pentru protecţia ţestoaselor marine (Medasset).

"Este un cerc vicios care duce la o proastă gestionare a ariilor protejate", a declarat ea pentru AFP.

Inginerul silvic Dimitris Vasilakis, care a participat la elaborarea planului operaţional al Dadia, a explicat că parcul dispune de doar patru pădurari pentru patrularea unei suprafeţe de 800 de kilometri pătraţi.

Serviciul forestier din Soufli, care gestionează Parcul Naţional Dadia, primeşte anual mai puţin de 50.000 de euro de la statul elen, adică o cincime din previziuni, potrivit lui Vasilakis.

Chiar şi în timp ce parcul ardea în urmă cu două săptămâni, guvernul a încercat să adopte o nouă lege care, potrivit mai multor ONG-uri, reducea şi mai mult protecţia parcurilor naţionale.

În cea de-a şaptea zi de incendiu, proiectul de lege a fost retras în mod neaşteptat de către guvern pentru "consultări suplimentare". Textul ar fi permis activităţi suplimentare în zonele protejate - în special drumuri, situri turistice şi instalaţii de stocare a energiei electrice şi de telecomunicaţii.

Grecia a fost trimisă de mai multe ori în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru incapacitatea sa de a-şi proteja habitatele naturale.

În decembrie 2020, Curtea a reamintit Greciei că, după cum a recunoscut, ţara a instituit măsuri de protecţie pentru mai puţin de 20% din cele 240 de zone protejate.

Potrivit grupurilor de protecţie a mediului, una dintre principalele omisiuni este lipsa garanţiilor legale şi a normelor care reglementează partea greacă a reţelei europene Natura 2000 - care include locurile de reproducere şi de odihnă pentru speciile rare şi pe cale de dispariţie, protejate de legislaţia europeană.

Charikleia Minotou, directoarea programului de protecţie a ţestoaselor Caretta-Caretta al Parcului Naţional Marin din Zakynthos, administrat de secţia greacă a World Wildlife Fund, susţine că autorităţile nu dau curs "sutelor" de plângeri şi amenzi împotriva dezvoltărilor ilegale.

Potrivit lui Minotou, guvernul lui Kyriakos Mitsotakis pune accentul pe explorarea hidrocarburilor. Chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Grecia a rezervat situri de explorare în Marea Ionică.

În februarie, mai multe balene cu cioc au eşuat pe coastă în timpul unor cercetări seismice în Marea Ionică. Cu toate acestea, agenţia naţională de gestionare a hidrocarburilor a negat că activităţile sale ar fi fost cauza.

În 2020, Grecia a creat un nou organism naţional pentru gestionarea parcurilor sale, Agenţia pentru mediu natural şi schimbări climatice (Necca), însă ONG-urile se plâng că sunt excluse, la fel ca autorităţile locale. "Avem nevoie de parcuri naţionale în care societatea locală să participe şi să fie reprezentată în mod democratic", a subliniat Psaroudas.AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)