Gheţarii din Munţii Alpi devin tot mai instabili şi mai periculoşi pe măsură ce temperaturile în creştere, asociate schimbărilor climatice, trezesc din somn aceste pături de gheaţă considerate mult timp inactive şi aproape fosilizate, informează Reuters.

Italia se confruntă cu un val timpuriu de căldură, iar atenţia opiniei publice s-a concentrat până acum asupra impactului produs de secetă asupra culturilor agricole din Valea fluviului Po, o regiune deosebit de fertilă.

Însă puţin mai la nord, Munţii Dolomiţi, o tragedie s-a produs duminică, atunci când un gheţar s-a prăbuşit pe muntele Marmolada, care, cu înălţimea sa de 3.343 de metri, este cel mai înalt pisc montan din acea regiune, ucigând cel puţin şapte persoane, potrivit celui mai recent bilanţ publicat de autorităţile italiene, citat luni după-amiază de DPA.

"Această vară din 2022 riscă să devină furtuna perfectă pentru gheţari", a declarat Giovanni Baccolo, un cercetător specializat în analize de mediu şi profesor de glaciologie la Universitatea Milano-Bicocca, menţionând totodată absenţa zăpezii din timpul iernii şi începutul deosebit de fierbinte al verii din acest an.

"Nimeni nu ar fi putut să se aştepte ca un gheţar precum cel de pe Marmolada să reacţioneze în acest fel. Este un fel de fosilă climatologică, iar gheţarii precum cel de pe Marmolada sunt consideraţi 'placizi', ne aşteptam ca ei doar să se retragă", a adăugat cercetătorul italian.

Temperaturile de pe vârful Marmolada, situate de obicei în jurul punctului de îngheţ pe timpul verii, au ajuns sâmbătă la valoarea de 10 grade Celsius, a anunţat weekendul trecut Luca Zaia, guvernatorul provinciei Veneto.

O uriaşă masă de gheaţă s-a prăbuşit în apropiere de Punta Rocca, pe o rută folosită de obicei de pasionaţii de drumeţii montane pentru a ajunge în vârful piscului Marmolada, au dezvăluit membrii unei echipe de salvamontişti din Munţii Alpi.

"Gheţarii de mare altitudine, precum Marmolada, sunt adeseori abrupţi şi se bazează pe temperaturi scăzute, sub pragul de zero grade Celsius, pentru a rămâne stabili", a declarat Poul Christoffersen, profesor de glaciologie la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.

"Însă schimbările climatice înseamnă tot mai multă apă provenită din topirea gheţii, care eliberează o căldură ce încălzeşte gheaţa (formată dacă apa îngheaţă din nou) sau chiar mai rău decât asta: ridică gheţarul de pe roca aflată la baza lui şi provoacă o prăbuşire bruscă şi de neoprit", a adăugat el.

Profesorul Baccolo spune că pasionaţii de drumeţii care se îndreaptă spre regiunile montane pentru a scăpa de căldura verii ar trebui să fie atenţi în legătură cu zonele spre care se aventurează.

"Îi invit pe cei care merg spre regiuni montane înalte în această vară să dea dovadă de mai multă precauţie. Problema este că s-ar putea să nu mai fie suficient să 'citeşti' semnele unui gheţar aşa cum puteau fi ele interpretate până acum", a adăugat cercetătorul italian. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)