Vaste întinderi de păduri tropicale au fost arse sau tăiate în cursul anului 2021 pentru a fi înlocuite de culturi agricole, în special în Brazilia, au avertizat oamenii de ştiinţă joi, într-o perioadă în care schimbările climatice complică conservarea suprafeţelor forestiere, transmite AFP.

Aproximativ 11,1 milioane de hectare de pădure au fost distruse în regiunile tropicale pe parcursul anului trecut, din care 3,75 milioane de hectare de păduri primare, conform studiului anual realizat de Global Forest Watch (GFW), din cadrul World Resources Institute (WRI) de la Universitatea din Maryland.

"Este vorba despre echivalentul a 10 terenuri de fotbal pe minut. Şi acest lucru durează de un an", a precizat Rod Taylor, care conduce programul dedicat pădurilor din cadrul WRI, discutând despre pădurile primare.

Distrugerea acestor păduri virgine a eliberat 2,5 gigatone de CO2 în atmosferă în 2021, echivalentul emisiilor anuale ale Indiei, conform calculelor oamenilor de ştiinţă.

Peste 40% din suprafaţa de pădure primară distrusă în cursul anului trecut se afla în Brazilia, cu aproximativ 1,5 milioane de hectare defrişate, urmată de R. D. Congo, cu 500.000 de hectare distruse. Bolivia, plasată pe locul al treilea cu aproape 300.000 de hectare, a cunoscut cel mai ridicat nivel al defrişărilor începând din 2001, anul în care a început monitorizarea suprafeţelor despădurite.

Dincolo de tropice, raportul arată că pădurile boreale (din emisfera nordică) au suferit cele mai mari pierderi de suprafaţă din ultimele două decenii. Numai în Rusia, în cel mai recent sezon al incendiilor de vegetaţie, s-au pierdut 6,5 milioane de hectare de pădure, un record.

Oamenii de ştiinţă avertizează asupra unui potenţial "efect al bulgărului de zăpadă", în care incendiile de vegetaţie din ce în ce mai frecvente duc la eliberarea unei cantităţi mai mari de CO2 în atmosferă, alimentând încălzirea globală care, la rândul ei, măreşte riscul de producere a incendiilor de vegetaţie.

Aceste date au fost publicate după ce 141 de lideri politici din întreaga lume s-au angajat la sfârşitul anului trecut, la Glasgow, în cadrul COP26, să "stopeze şi să inverseze distrugerea pădurilor până în anul 2030". Conform oamenilor de ştiinţă, va fi nevoie de reduceri drastice ale suprafeţelor defrişate de păduri primare în fiecare an, până la sfârşitul acestui deceniu, pentru a atinge acest obiectiv.

"Schimbările climatice fac mai dificilă conservarea pădurilor pe care încă le mai avem", a subliniat Frances Seymour din cadrul WRI, adăugând că acest lucru demonstrează nevoia de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Un studiu recent sugerează că pădurea amazoniană ar putea fi mai aproape de un moment de turnură, decât se estimase anterior. Această pădure ar putea să se transforme în savană, eliberând uriaşe cantităţi de CO2 în atmosferă.

Brazilia, unde se află aproximativ o treime din pădurile tropicale primare din lume, a cunoscut o accelerare a defrişărilor în ultimii ani.

Defrişările care nu sunt provocate de incendii, fiind legate adeseori de extinderea suprafeţelor agricole, conform WRI, au crescut cu 9% în 2021 faţă de 2020. Acest procentaj depăşeşte 25% în anumite teritorii din vestul Amazoniei braziliene.

"Ştim deja că aceste pierderi reprezintă un dezastru pentru climă. Ele sunt un dezastru şi pentru biodiversitate. Ele sunt un dezastru pentru indigeni şi pentru comunităţile locale", a mai susţinut Frances Seymour. AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)