O comunitate de crescători de reni din munţii Mongoliei plăteşte ''primul preţ'' pentru schimbările climatice din cauza topirii gheţurilor, au atras atenţia oameni de ştiinţă din Statele Unite, citaţi miercuri de Press Association.

Suprafeţele îngheţate din provincia Khovsgol din nord-vestul Mongoliei, care ar trebui să rămână intacte chiar şi vara, se topesc, ceea ce reprezintă un pericol la adresa mijloacelor de trai ale localnicilor, potrivit cercetătorilor.

Aşa-numita ''gheaţă eternă'' este esenţială pentru viaţa populaţiei Tsaatan, păstori tradiţionali din regiune care depind de suprafeţele îngheţate pentru a avea acces la apă potabilă curată şi pentru a se răcori în lunile de vară.

William Taylor, profesor asistent în cadrul departamentului de antropologie al Universităţii Colorado din Boulder, Statele Unite, a atras atenţia că populaţia Tsaatan ''se află, literalmente, în prima linie a schimbărilor climatice''.

''Aceşti oameni nu au contribuit cu nimic la această problemă cu care ne confruntăm la nivel mondial, însă ei sunt cei care plătesc 'primul preţ''', a adăugat Taylor, autor principal al unui studiu publicat în jurnalul Plos One.

Mongolia se confruntă în prezent cu o încălzire a climei la rate ce depăşesc media globală, spun cercetătorii, după 2001 înregistrându-se temperaturi în timpul verii cu 1,5 grade Celsius peste valorile din secolul XX.

În 2018, o echipă internaţională de cercetători a condus studii arheologice în regiunea Ulaan Taiga din provincia Khovsgol şi a vorbit cu opt dintre cele circa treizeci de familii de localnici. Păstorii au descris câte petice de gheaţă s-au topit pentru prima dată între 2016 şi 2018, iar mulţi dintre ei s-au plâns că declinul recent al calităţii păşunilor a condus la îmbolnăvirea şi moartea renilor.

Jocelyn Whitworth, coautoare a studiului, cercetătoare în ştiinţe veterinare şi proprietară a Clearview Animal Hospital din Colorado Springs, Statele Unite, a subliniat că ''accesul la peticele de gheaţă este esenţial pentru sănătatea şi bunăstarea acestor animale''.

În plus, cercetătorii sunt îngrijoraţi şi pentru faptul că topirea gheţii ar putea afecta registrul arheologic al regiunii. Aceste date sunt de obicei obţinute din materiale organice conservate în gheaţă şi zăpadă decenii la rând şi chiar secole, oferind ocazia arheologilor să ''vadă'' în trecut. Doctor Julia Clark, arheolog la Universitatea Flinders din Australia şi totodată codirector al proiectului, a declarat: ''Arheologia nu este regenerabilă. Odată ce gheaţa s-a topit şi aceste artefacte au dispărut nu le putem recupera niciodată''. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)