Circa un milion de specii de animale şi de plante sunt deja în pericol de extincţie, în ritm accelerat, iar natura ce permite omenirii să trăiască este condamnată să îşi continue declinul în lipsa unei "schimbări profunde" a modelelor de producţie şi de consum, conform unui raport fără precedent publicat luni de grupul de experţi ai ONU în domeniul biodiversităţii (IPBES), citat de AFP.

Raportul IPBES prezintă o imagine sumbră a viitorului fiinţelor umane, care depind de natură pentru a bea, a respira, a mânca, a se încălzi sau a se vindeca de anumite boli.

"Suntem pe cale de a eroda chiar fundamentele economiilor noastre, mijloacele noastre de trai, securitatea alimentară, sănătatea şi calitatea vieţii din întreaga lume", a declarat Robert Watson, preşedintele IPBES.

Defrişările, agricultura intensivă, pescuitul excesiv, urbanizarea galopantă, mineritul au făcut ca 75% din mediul înconjurător să fie ''grav afectat'' de activităţile umane, la fel şi 66% din mediul marin. Rezultatul este sumbru: circa 1 milion de specii de animale şi plante dintre cele 8 milioane estimate pe planetă sunt în pericol de extincţie, din care ''multe vor dispărea în deceniile următoare''.

Constatarea este în conformitate cu ceea ce au descris cercetătorii de-a lungul anilor: începutul celei de-a şasea "extincţii în masă" - care nu este menţionată în raport -, prima de care omul este responsabil şi totodată ''prima care poate fi oprită dacă vom acţiona decisiv, acum", după cum a notat Mark Tercek, preşedintele organizaţiei Nature Conservancy.

"Nu este prea târziu să acţionăm, însă numai dacă începem să o facem acum" şi printr-o "schimbare transformatoare" a societăţii noastre pentru încetinirea "motoarelor" pierderii biodiversităţii ce ameninţă omul cel puţin la fel de mult ca schimbările climatice, a adăugat Robert Watson.

Cerc vicios

Cei cinci principali vinovaţi sunt clar identificaţi în textul la care au lucrat 450 de experţi timp de trei ani: utilizarea terenurilor (agricultură, defrişări), exploatarea directă a resurselor (pescuit, vânătoare), schimbările climatice, poluarea şi speciile invazive.

Însă, chiar dacă este respectat obiectivul prevăzut în Acordul de la Paris, de limitare a încălzirii globale la maximum +2°C, schimbările climatice ar putea urca în clasament, agravând în acelaşi timp ceilalţi factori.

Din fericire, anumite acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea avea efecte benefice directe pentru natură, contribuind probabil la ieşirea din acest cerc vicios.

Primul obiectiv: sistemul agroalimentar. Hrănirea a 10 miliarde de oameni în 2050 într-un mod ''durabil'' implică transformarea producţiei agricole (agroecologie, o mai bună gestionare a apei), dar şi a obiceiurilor de consum (dietă, gestionarea deşeurilor), se subliniază în raport.

"Salutăm apelul la o schimbarea a regimurilor alimentare, printr-o hrană bazată mai mult pe plante pentru reducerea consumului de carne şi produse lactate, care au efecte negative cunoscute asupra biodiversităţii, schimbărilor climatice şi sănătăţii umane", a comentat Eric Darier de la Greenpeace.

Sinteza raportului nu menţionează în mod direct reducerea consumului de carne, formularea fiind modificată în comparaţie cu versiunea preliminară a textului. Modificarea operată reprezintă probabil un semnal al ostilităţii din partea unor ţări producătoare de carne, notează AFP.

"Schimbările profunde pot determina o opoziţie din partea celor care au un interes direct în acest status-quo, însă o astfel de opoziţie poate fi depăşită în beneficiul interesului general", a comentat Robert Watson.

''Nu doar să supravieţuim"

Deşi acest raport evocă unele direcţii, fără a fi prescriptiv, rămâne de văzut dacă statele membre ale Convenţiei ONU privind diversitatea biologică (COP15) vor stabili, în cadrul reuniunii lor din China de anul viitor, obiectivele ambiţioase la care speră apărătorii mediului pentru o planetă durabilă până în 2050.

Raportul IPBES menţionează şi alte instrumente pe care guvernele le au la dispoziţie pentru îmbunătăţirea "durabilităţii" sistemului economic, precum cote de pescuit "eficiente" şi o reformă a ajutoarelor publice şi a fiscalităţii. Documentul aminteşte chiar necesitatea îndepărtării de dogma creşterii economice. "Este vorba despre luarea în considerare a calităţii vieţii şi nu a creşterii economice ca obiectiv", a indicat pentru AFP unul dintre principalii autori ai raportului, Eduardo Brundizio.

Omul depinde de natură pentru a trăi, însă este el astfel condamnat la dispariţie? "Probabil că nu" şi cu siguranţă nu pe termen scurt, răspunde unul dintre autorii textului, Josef Settele. Însă "nu vrem doar să supravieţuim. Este chiar miza acestui raport", a adăugat Eduardo Brundizio, insistând din nou pe "calitatea vieţii". Calitate care riscă să se deterioreze în continuare pentru cei mai săraci oameni din lume, notează raportul, dar şi pentru zonele locuite de popoarele indigene, extrem de dependente de natură.

Capitala Franţei a găzduit, în perioada 29 aprilie - 4 mai, cea de-a şaptea reuniune plenară a Platformei Interguvernamentale privind Biodiversitatea şi Serviciile Ecosistemelor (IPBES-7).

Cea de-a 6-a ediţie a reuniunii, organizată anul trecut la Medellin, s-a încheiat cu avertismente severe privind degradarea ''critică'' a terenurilor, dar cu speranţa de a putea atinge câteva ţeluri cuprinse în Obiectivele Aichi pentru Biodiversitate, stabilite în Japonia pentru 2020.

IPBES este un organism interguvernamental, care are în prezent 132 membri şi care evaluează starea biodiversităţii şi serviciile ecosistemelor furnizate către societate, ca răspuns la solicitările factorilor de decizie.

IPBES este organizat şi funcţionează sub auspiciile unor entităţi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite - UNEP, UNESCO, FAO şi UNDP -, iar funcţionarea sa este gestionată de UNEP.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)