Deşi depinde de natură, omul o distruge în mod sistematic: până la un milion de specii animale şi vegetale riscă să dispară, multe dintre acestea ''în deceniile următoare'', potrivit unui proiect de raport despre biodiversitate, întocmit de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi obţinut de AFP.

Apă potabilă, păduri care absorb dioxidul de carbon, insecte polenizatoare necesare culturilor, peşti... Platforma interguvernamentală ştiinţifică şi politică privind biodiversitatea şi serviciile ecosistemice (IPBES) se va reuni în perioada 29 aprilie - 4 mai la Paris pentru a adopta prima evaluare mondială a ecosistemelor după aproape 15 ani. Situaţia actuală a biodiversităţii ar trebui să fie la fel de îngrijorătoare ca şi previziunile în ceea ce priveşte încălzirea globală.

Raportul de 1.800 de pagini, la care au lucrat 150 de experţi din 50 de ţări timp de trei ani, va fi însoţit de o ''sinteză pentru factorii de decizie'', care urmează să fie discutată rând cu rând şi adoptată de cele 130 de state membre ale IPBES, pe modelul rapoartelor Grupului Interguvernamental de Experţi în Evoluţia Climei (GIEC) despre mediu.

Potrivit proiectului de rezumat obţinut de AFP - cel mai recent, datat din luna ianuarie - diverse ''dovezi independente semnalează o accelerare rapidă iminentă a ratei de extincţie a speciilor (...) chiar dacă factorii (acestei extincţii) nu se intensifică''.

Dintre cele 8 milioane de specii estimate (dintre care 5,5 milioane de specii de insecte) existente pe planetă, ''între o jumătate de milion şi un milion de specii riscă să dispară, multe dintre acestea în deceniile următoare'', se mai precizează în document. Deşi formularea se poate schimba în funcţie de ceea ce guvernele vor decide să scoată în evidenţă, concluziile ştiinţifice rămân valabile.

Aceste previziuni corespund avertismentelor a numeroşi oameni de ştiinţă care estimează că Terra se află în pragul celei de-a şasea ''extincţii în masă'', prima cauzată de om, care a provocat deja dispariţia a cel puţin 680 de specii de vertebrate în ultimii 500 de ani.

Agricultura şi pescuitul

Raportul este parţial bazat pe analiza unor specii bine documentate, în special de vertebrate, dar subliniază ''incertitudinile'' referitoare la alte specii, mai puţin cunoscute, în special de insecte.

Dispariţia acestei biodiversităţi are un impact direct asupra umanităţii. Hrană, surse de energie, medicamente: ''foloasele pe care oamenii le au de pe urma naturii sunt fundamentale pentru existenţa şi bunăstarea oamenilor pe Terra, iar cele mai multe dintre acestea nu sunt în totalitate înlocuibile'', avertizează documentul. Spre exemplu, peste două miliarde de persoane depind de lemn ca sursă de energie, patru miliarde utilizează medicamentele naturiste, iar 75% dintre culturile agricole au nevoie de polenizarea realizată de insecte.

Principalii factori vinovaţi de această situaţie sumbră: utilizarea terenurilor (agricultură, exploatare forestieră, mine) şi exploatarea directă a resurselor (pescuit, vânătoare).

Urmează schimbările climatice, poluarea şi speciile invazive, al căror impact este ''până în acest moment, relativ mai puţin important'', dar ''accelerat''.

Raportul scoate, de asemenea, în evidenţă legăturile dintre această pierdere a diversităţii şi schimbările climatice, câteodată stimulate de aceiaşi factori, în special de modelul agricol într-o lume din ce în ce mai populată.

"Trebuie să recunoaştem că schimbările climatice şi pierderile din natură sunt la fel de importante, nu doar pentru mediu, dar şi din perspective economice şi de dezvoltare", a precizat recent pentru AFP preşedintele IPBES, Robert Watson, care face apel la ''transformarea'' producţiei alimentare şi energetice.

"Dacă dorim o planetă durabilă, care furnizează foloase comunităţilor din diferite zone ale lumii, ar trebui să schimbăm traiectoria următorilor zece ani, aşa cum ar trebui să procedăm şi în cazul mediului", a subliniat, pe de altă parte, Rebecca Shaw, director de cercetare în cadrul WWF.

Pe de altă parte, raportul estimează că trei sferturi din suprafaţa terestră, 40% din mediul marin şi jumătate dintre cursurile de apă au fost ''grav denaturate''.

Cele mai afectate regiuni sunt cele unde trăiesc populaţii indigene, care depind în mod special de natură, sau comunităţile sărace, deja mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)