Nivelul emisiilor de dioxid de carbon (CO2) din Statele Unite a crescut cu 3,4% în 2018, conform unui studiu publicat marţi de compania de cercetare în domeniul politicilor economice Rhodium Group, citat de agenţiile DPA şi AFP.

Analiştii estimează că emisiile de CO2 asociate producţiei de energie în Statele Unite au crescut cu 3,4% în 2018 prin comparaţie cu 2017, cea mai importantă creştere din 2010. Estimarea a fost realizată pe baza datelor statistice energetice guvernamentale şi a altor informaţii publice şi private privind consumul de combustibil şi producţia de energie electrică în primele opt sau nouă luni ale anului.

Cărbunele a continuat să piardă teren în 2018, an în care a fost stabilit un record în ceea ce priveşte numărul de centrale pe baza acestui combustibil fosil care au fost închise, potrivit studiului.

Gazul natural este însă cel care înlocuieşte cărbunele în majoritatea acestor cazuri, nu turbinele eoliene sau centralele solare. În urma arderii gazului natural sunt emise mai puţine gaze cu efect de seră, însă acesta a constituit principala sursă din industria energiei electrice de anul trecut, în detrimentul variantelor solare sau eoliene.

Carburanţii utilizaţi în sectorul transporturilor s-au menţinut pentru al treilea an consecutiv ca prima sursă de CO2 eliberat în atmosferă în Statele Unite. Emisiile au crescut din cauza transportului rutier şi aerian. Poluarea cu CO2 cauzată de autovehiculele personale a rămas stabilă în comparaţie cu anul 2017.

Acest raport se referă la emisiile de de CO2 asociate energiei, ceea ce reprezintă aproximativ trei sferturi din totalul gazelor cu efect de seră din SUA (spre exemplu, metanul este un alt gaz ce contribuie la încălzirea globală). Cifrele statistice oficiale totale vor fi publicate abia în 2020 de Agenţia americană pentru protecţia mediului, notează AFP.

Tendinţa este totuşi clară, subliniază autorii studiului într-un comunicat care prezintă rezultatele studiului: "Statele Unite erau deja în urmă în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor din Acordul de la Paris. Decalajul este chiar mai mare la începutul anului 2019''.

Dioxidul de carbon este considerat a fi în mare măsură responsabil pentru schimbările climatice şi încălzirea globală.

La conferinţa ONU privind schimbările climatice de la Paris, din urmă cu trei ani, aproximativ 190 de ţări, inclusiv SUA, s-au angajat să limiteze creşterea temperaturii la +2°C faţă de era preindustrială şi ideal la +1,5°C, multe ţări stabilind de atunci ţinte de reducere la nivel naţional a emisiilor de dioxid de carbon.

Preşedintele american Donald Trump a decis în 2017 să retragă SUA din Acordul de la Paris privind combatarea schimbărilor climatice.

Un raport ONU publicat în octombrie 2018 a arătat că sunt necesare schimbări ''fără precedent" în modul de funcţionare a societăţii pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, în caz contrar existând riscul înmulţirii valurilor de căldură, a furtunilor care provoacă inundaţii sau a secetei în anumite regiuni.

Menţinerea creşterii temperaturii globale la limita de 1,5 grade Celsius "ar avea beneficii clare asupra populaţiei şi ecosistemelor naturale", a arătat luni Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC).

Potrivit raportului IPCC, la rata curentă de încălzire globală, temperaturile vor înregistra, cel mai probabil, o creştere de 1,5 grade Celsius în intervalul 2030-2052, după creşterea de un grad peste nivelul epocii preindustriale începând de la mijlocul anilor 1800.

Pentru menţinerea ratei de încălzire globală la 1,5 grade Celsius emisiile de dioxid de carbon la nivel global vor trebui să scadă cu circa 45% până în 2030, prin comparaţie cu nivelul din 2010 şi să ajungă la "zero" până la mijlocul secolului.

Potrivit raportului, energia regenerabilă va trebui să furnizeze un procent cuprins între 70 şi 85% din electricitate până în 2050, în comparaţie cu procentul de 25% din prezent.

De asemenea, prin utilizarea tehnologiei de captare şi stocare a carbonului (CCS), cota de energie produsă din gaze naturale va trebui să fie redusă cu 8 procente, iar energia pe bază de cărbune la sub 2 procente.

2018 a fost al patrulea cel mai călduros an din istoria înregistrărilor meteorologice, continuându-se astfel seria anilor caniculari, provocată de creşterea concentraţiilor de gaze cu efect de seră emise în atmosferă în urma activităţilor umane, a anunţat luni Copernicus, serviciul privind schimbările climatice al Uniunii Europene.

Temperaturile medii înregistrate la suprafaţa Pământului au fost de 14,7 grade Celsius în 2018, cu 0,2 grade Celsius sub nivelul celor din 2016, cel mai călduros an înregistrat vreodată, se arată în prima evaluare a temperaturilor la nivel global, bazată pe datele colectate de-a lungul întregului an.

Luna trecută, la conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite privind încălzirea globală, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că omenirea are ''mari probleme din cauza schimbărilor climatice''. ''Pentru mulţi oameni, regiuni sau chiar ţări, este deja o problemă de viaţă şi de moarte", le-a spus Guterres reprezentanţilor din aproape 200 de ţări participante la reuniunea anuală, care a avut loc la Katowice, în sudul Poloniei.

Guterres a subliniat că este ''vital'' ca obiectivele de la Paris să fie îndeplinite.

Cea mai mare parte a eforturilor de a preveni încălzirea globală vizează reducerea gazelor cu efect de seră cât mai curând posibil. Cu toate acestea, măsurile promise până acum la nivel global pentru reducerea emisiilor nocive de gaze cu efect de seră sunt departe de a fi suficiente pentru îndeplinirea acestui obiectiv. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Bîgu, editor online: Simona Aruştei)