Intemperiile care au lovit Italia începând de duminică au făcut deja opt victime, dintre care şase la Veneţia, a anunţat Protecţia Civilă, în timp ce numeroase şcoli din întreaga ţară au rămas marţi închise, informează AFP.

În plus faţă de cele cinci victime identificate la Veneţia în cursul zilei de luni, un bărbat din acelaşi oraş italian a fost ucis de un copac care s-a prăbuşit peste el.

Un pompier din departamentul Alto Adige din nordul ţării, angajat în operaţiuni de salvare, a murit în condiţii similare. O femeie a fost ucisă de o viitură de noroi şi pietre în casa ei din localitatea Trento, au precizat autorităţile italiene.

Un om a fost dat dispărut în mare în Calabria, după ce ambarcaţiunea lui a fost descoperită luni eşuată pe stânci, fără nicio persoană la bord. Un trup uman a fost văzut în apele mării, însă nu a putut fi recuperat din cauza furtunii.

Potrivit mass-media italiene, aproximativ 170 de persoane - turişti şi angajaţi hotelieri - au rămas blocate în Trecătoarea Stelvio din nordul ţării, la graniţa dintre Italia şi Elveţia, la altitudinea de peste 2.700 de metri, din cauza căderilor abundente de zăpadă, care s-a depus într-un strat de peste 1,5 metri.

În regiunea Friuli-Veneţia Giulia (nord-est), 23.000 de persoane au rămas fără electricitate şi numeroase drumuri sunt impracticabile, au precizat autorităţile locale.

Pompierii italieni au participat la aproximativ 7.000 de intervenţii la nivelul întregii ţări, potrivit agenţiei AGI.

Ploile şi vânturile de până la 180 de kilometri pe oră din anumite regiuni ale Italiei au generat perturbări grave ale circulaţiei.

În Genoa, aeroportul va rămâne închis marţi până la ora 13:00 GMT, întrucât pistele sunt impracticabile din cauza deşeurilor şi resturilor de materiale aduse de ploi, vânturi şi valurile mării.

O mare parte din Italia se află în stare de alertă ca urmare a combinaţiei de vânturi violente, precipitaţii abundente şi valuri înalte. La Veneţia fenomenul "acqua alta" a atins luni după amiază pragul de 156 de cm, un nivel care face ca pasarelele pietonale, construite de obicei din lemn şi care permit trecerea în caz de inundaţii, să nu mai fie considerate sigure.

Cea mai gravă inundaţie din era modernă produsă la Veneţia a fost provocată de o maree de 194 de centimetri, în noiembrie 1966, când inundaţiile au devastat şi mare parte din Florenţa.

Piaţa San Marco a rămas inaccesibilă timp de câteva ore luni şi mulţi turişti au fost nevoiţi să viziteze străzile din vecinătate cu copii urcaţi pe umeri şi cu apa până la şolduri. Duminică, inundaţiile au obligat oraşul să modifice traseul maratonului, deşi pe o porţiune s-a alergat totuşi cu apa până la glezne.

Luni, pe teritoriul Italiei, mai multe drumuri au fost inundate şi numeroase şcoli au fost închise, din cauza rafalelor de vânt cu viteze de până la 100 km/h, precipitaţiilor abundente şi valurilor mari. Autorităţile au decretat cod roşu în nordul ţării (Liguria, Lombardia, Veneto, Friuli, Trentino) şi în Abruzzo şi cod portocaliu în mare parte din restul peninsulei şi în Sicilia.

Ca măsură de precauţie, şcolile au fost închise în mai multe zone, inclusiv în regiunile Liguria şi Veneto din nordul ţării, în unele părţi din regiunea Abruzzo (centru) şi la Roma.

Circulaţia era puternic perturbată marţi în capitala Italiei, numeroşi copaci prăbuşiţi din cauza vânturilor puternice blocând încă străzile apropiate de centrul oraşului. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)