Recifele de corali, medii marine delicate, ameninţate de modificările climatice, au de suferit şi în urma pagubelor produse de şobolani, au descoperit recent autorii unui nou studiu ştiinţific, informează Reuters.

Şobolanii - care au ajuns pe multe insule tropicale la bordul unor corăbii în urmă cu peste 200 de ani - nu afectează coralii în mod direct, însă au contribuit la declanşarea unui lanţ de consecinţe vătămătoare asupra vieţuitoarelor care trăiesc în apă şi pe uscat.

Mâncând păsări şi ouăle acestora, şobolanii au provocat adevărate ravagii în rândul populaţiilor de păsări marine în 90% din totalul arhipelagurilor de pe Terra, a declarat Nick Graham, expert în ecologie marină şi profesor la Universitatea Lancaster din Anglia. El a coordonat un studiu care a comparat insulele infestate cu şobolani cu insulele pe care nu există astfel de rozătoare.

"Acolo unde există şobolani, cerul era gol, insulele sunt foarte tăcute. Dacă mergi însă pe o insulă fără şobolani, cerul e acoperit de păsări marine, e foarte mult zgomot, aerul e foarte iute. Poţi să simţi mirosul de guano - găinaţ - în aer", a explicat profesorul britanic.

Tocmai acel guano - sau mai degrabă lipsa lui - reprezintă factorul ce afectează coralii.

Populaţiile mari de păsări de pe insulele lipsite de şobolani produc cantităţi mari de guano ce îmbogăţesc solul cu azot, care ajunge în cele din urmă în mare, iar de pe urma lui beneficiază coralii şi alte organisme marine, inclusiv peştii.

Studiul, realizat în arhipelagul Chagos din mijlocul Oceanului Indian, a descoperit că peştii aveau greutăţi cu 50% mai mari în jurul insulelor pe care nu trăiesc şobolani.

"Peştii sunt organisme unice în recifele de corali, având funcţii importante, ce ajută recifele să rămână sănătoase. Ei curăţă algele ce apar în urma furtunilor, pentru ca noii corali să poată să se fixeze şi să crească la loc în acele recife", a explicat profesorul Graham.

"De asemenea, ei bio-erodează substratul mort din recife, pentru a furniza o suprafaţă solidă pe care vor putea să crească viitorii corali. Aceste două procese sunt de până la patru ori mai ample în jurul insulelor cu păsări marine în comparaţie de cele populate de şobolani", a mai spus el.

Potrivit autorilor studiului, publicat în revista Nature, controlul populaţiei de şobolani ar trebui să devină o prioritate de maximă urgenţă pe insulele tropicale îndepărtate.

"Eradicarea şobolanilor reprezintă un fruct care aşteaptă pur şi simplu să fie cules. Este ceva pe care ştim să îl facem, nu are costuri uriaşe şi, odată ce şobolanii sunt eliminaţi şi păsările marine revin, vom şti că acest lucru va stimula productivitatea şi funcţionarea acestor ecosisteme", a adăugat profesorul Graham.

Potrivit celui mai recent raport întocmit de Grupul Internaţional de Experţi în Evoluţia Climei, publicat în această lună, recifele de corali vor dispărea în totalitate dacă temperatura globală de pe Terra nu va fi menţinută sub un prag ce nu trebuie să depăşească 1,5 grade Celsius peste valorile din era pre-industrială. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Irina Giurgiu)