Oamenii sunt dornici să afle ştiri despre pericolele schimbărilor climatice, dar experţii îi îndepărtează cu limbajul lor plictisitor şi tehnic, a declarat marţi un expert pe probleme de mediu al Naţiunilor Unite, informează Reuters.

Erik Solheim, director executiv în cadrul programului ONU pentru Mediu (UNEP), a spus că unul dintre cei mai căutaţi termeni pe internet anul acesta a fost ''uraganul Irma'', furtuna devastatoare care a lovit zona Caraibelor.

''Asta demonstrează că oamenii sunt interesaţi de astfel de lucruri, dar când vine vorba să explicăm care sunt cauzele fenomenului şi ce măsuri pot fi luate pentru a-l stopa, nu folosim un limbaj pe care să-l înţeleagă toată lumea'', a declarat acesta pentru Thomson Reuters Foundation.

''Limbajul ecologiştilor este plictisitor şi neinspirat... dacă vorbim într-un limbaj tehnic cu multe acronime şi expresii corecte politic, nu ne va asculta nimeni'', a spus oficialul într-un interviu în cadrul unei conferinţe desfăşurate la Bonn.

''Nu-i poţi plictisi pe oameni. Au nevoie să fie entuziasmaţi şi inspiraţi pentru a acţiona şi a-şi schimba comportamentul''.

În contextul în care atenţia este concentrată pe dezastrele majore care apar pe primele pagini ale ziarelor, probleme importante cum ar fi dispariţia pădurilor şi riscul de degradare a solului sunt date de-o parte, a spus fostul ministru norvegian pentru dezvoltare internaţională şi probleme de mediu.

Peste 1,3 miliarde de oameni trăiesc pe terenuri agricole care se deteriorează, confruntându-se cu foamete prelungită, lipsa apei şi sărăcie, a spus oficialul ONU în septembrie.

Un sfert din suprafaţa planetei este degradat sever - prin defrişări, păşunatul excesiv şi secetă -, ceea ce forţează oamenii să migreze, crescând astfel riscul de conflict pentru resursele împuţinate, a spus acesta.

''Este o problemă importantă de care trebuie să ne ocupăm urgent'', a spus Solheim, adăugând că finanţarea pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice trebuie să fie extinsă pentru a include şi reconstrucţia terenurilor degradate.

Cercetările arată că reabilitarea terenurilor degradate generează beneficii economice estimate între 7 şi 30 de dolari pentru fiecare dolar investit, dar finanţarea pentru acest scop este insuficientă cu aproape 300 de miliarde pe an.

Un procent de doar 3% din finanţările din domeniul mediului este alocat pentru a restaura terenurile şi pădurile, deşi studiile au arătat că acest lucru ar putea contribui într-o măsură importantă la menţinerea încălzirii globale sub pragul celor două grade, mai spune Solheim.

''Trebuie să găsim mijloacele pentru a schimba acest lucru, iar o modalitate este de a folosi puterea de transformare a sistemului financiar'', a spus acesta.

UNEP a anunţat săptămâna trecută stabilirea unui parteneriat cu banca franceză BNP Paribas pentru a canaliza finanţări de 10 miliarde de dolari proprietarilor de mici ferme din ţările în curs de dezvoltare, până în anul 2025, care i-ar ajuta să-şi crească veniturile şi ar contribui la protejarea pădurilor şi pământurilor. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu)