Crocodilul şopârlă din Vietnam şi o broască ţestoasă care se hrăneşte cu melci figurează printre cele 115 specii noi descoperite în 2016 în regiunea Mekong, un semnal pozitiv în aceste vremuri grele pentru biodiversitate, a anunţat marţi World Wildlife Fund (WWF), potrivit AFP.

'În contextul în care tendinţa globală este îngrijorătoare, iar ameninţările asupra speciilor şi habitatului lor în regiunea Mekong sunt importante, descoperirea acestor noi specii ne dă speranţă'', a comentat Lee Poston, reprezentant WWF, interpelat de către AFP.

Fluviul Mekong, care izvorăşte din înălţimile Himalaya pentru a-şi termina cursa în Vietnam, dă numele său acestei regiuni tropicale, formată în cea mai mare parte din junglă, care cuprinde de asemenea Cambodgia, Laos, Thailanda, Birmania şi provincia chineză Yunnan.

În fiecare an, cercetătorii de la WWF anunţă descoperirea unor noi specii, la capătul unui lung proces de evaluare făcut de colegii de breaslă. În 2015, au fost descoperite 163 de specii noi.

De cele mai multe ori, cercetătorii se tem ca speciile să nu dispară înainte să fie repertoriate, în contextul dezvoltării rapide a regiunii, cu construcţii de drumuri şi de baraje, dar şi din cauza traficului de animale sălbatice.

Astfel, dintre cele 115 noi specii descoperite (dintre care 11 amfibieni, trei mamifere, doi peşti, 11 reptile şi 88 de plante), noua specie de broască ţestoasă, denumită şi mâncătoare de melci, a fost zărită întâmplător, de un cercetător thailandez, într-o piaţă din nord-estul Thailandei.

Crocodilul şopârlă din Vietnam fusese observată încă din 2003 în jungla din nordul ţării, dar a fost nevoie de mulţi ani înainte ca cercetătorii să reuşească să stabilească că este vorba despre o nouă specie. Au mai rămas doar 200 de exemplare din această specie, ameninţată de traficanţi şi de dezvoltarea minelor de cărbune.

Timp de 20 de ani, peste 2.500 de specii au fost recenzate în regiune, ceea ce înseamnă două noi specii în fiecare săptămână.

O zecime din suprafaţa ecosistemelor sălbatice ale planetei a dispărut în aceşti ultimi 20 de ani, potrivit unui raport al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN), publicat în septembrie 2016.

WWF explică intervalul lung de timp între descoperirea unei noi specii şi înscrierea sa pe lista WWF prin faptul că sunt necesare mai multe etape care includ teste de identificare genetică, prin care se fac comparaţii cu bazele de date mondiale pentru ca cercetătorii să se asigure că specia nu a fost deja repertoriată. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu; editor: Mihaela Nicolaescu, editor online: Anda Badea)