Balenele se află în partea de sus a lanţului trofic şi au un rol important în sănătatea globală a mediului marin. Din păcate, dimensiunea lor mare şi aura mitică nu le protejează; şase din cele 13 specii de balene mari sunt clasificate ca fiind pe cale de dispariţie, chiar şi după decenii de protecţie, conform organizaţiei World Wildlife Fund (WWF).

În pofida faptului că trăiesc în apă, balenele au nevoie de aer pentru a respira. Şi ca şi oamenii, sunt mamifere cu sânge cald, care îşi îngrijesc puii. Un strat gros de grăsime le protejează de apele reci ale oceanelor.

Balenele rătăcesc prin toate oceanele lumii, comunicând prin intermediul unor sunete complexe şi misterioase. Simpla lor dimensiune ne uimeşte: balena albastră, de exemplu, poate avea lungimi de peste 30 de metri şi poate cântări până la 200 de tone - cam cât 33 de elefanţi. Dar ameninţările la adresa lor sunt multiple.

Activităţi industriale

Coliziunile cu navele, capturile accidentale (când balenele se încurcă în plasele de pescuit) şi poluarea rănesc şi ucid balenele. Activitatea de transport maritim şi exploatarea petrolului şi a gazelor provoacă zgomot ce poate perturba sau chiar afecta auzul balenelor. O astfel de interferenţă poate exclude balenele din zonele decisive pentru hrănirea şi reproducerea lor şi le poate perturba căile de migraţie.

Vânătoarea de balene în scop comercial

În ciuda unui moratoriu privind vânătoarea de balene în scop comercial şi interzicerii comerţului internaţional cu produse de balenă, mai multe ţări, în frunte cu Islanda, continuă să vâneze balene pentru pieţele lor. Peste 1.000 de balene sunt ucise în fiecare an în scopuri comerciale.

Statele americane şi alte ţări membre ale Comisiei internaţionale pentru vânătoarea de balene (IWC) au încercat de ani de zile să convingă Islanda să oprească vânătoarea de balene în scop comercial - care include vânarea unor specii pe cale de dispariţie - întrucât subminează eficienţa interdicţiei comerciale a IWC privind vânătoarea de balene. În 2011, după presiunea WWF şi a altor organizaţii, guvernul SUA a declarat oficial Islanda ca fiind în contradicţie cu interdicţia IWC. Deşi nu au fost puse în aplicare sancţiuni, preşedintele american de la acea vreme a cerut Islandei să înceteze activităţile de vânare a balenelor în scop comercial, aminteşte WWF. În 2013, Islanda şi-a reluat vânătoarea de balene.

Vânătoarea de balene în scop ştiinţific

Deşi Convenţia internaţională pentru reglementarea vânării balenelor conţine o prevedere ce permite uciderea balenelor în scopuri ştiinţifice, aceasta a fost scrisă acum mai bine de 50 de ani, într-o perioadă în care nu existau alternative. Acum există tehnici non-letale care furnizează datele necesare mult mai eficient şi mai precis.

De zeci de ani, Japonia desfăşoară operaţiuni de vânare de balene în scop ştiinţific în Oceanul Antarctic - o zonă esenţială de hrană pentru balene, în care vânarea lor comercială este interzisă. În mai 2010, guvernul australian a solicitat Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) să ceară Japoniei să înceteze practicile de vânătoare de balene în Oceanul Antarctic. În martie 2014, CIJ a decis în cele din urmă că Japonia trebuie să oprească astfel de activităţi, însă Japonia a anunţat că le va continua.

Încălzirea climei

Încălzirea oceanelor şi topirea gheţii în Arctica şi Antarctica pot afecta habitatele şi hrana balenelor. Mare parte din plantele şi animalele mici cu care ele se hrănesc se vor deplasa sau îşi vor modifica abundenţa pe măsură ce schimbările climatice afectează temperatura, vântul şi curenţii oceanelor. Aceste schimbări pot însemna că balene precum cele cu cocoaşă sau cele albastre ar trebui să migreze mult mai departe pentru a ajunge în locurile unde se hrănesc, ceea ce le lasă mai puţin timp pentru a-şi căuta hrana. Schimbările în ceea ce priveşte hrana disponibilă ca urmare a fluctuaţiilor climatice au afectat deja ratele de reproducere ale balenei nordice din Atlanticul de Nord.

Salvarea balenelor eşuate

În fiecare an, mii de balene, delfini şi marsuini eşuează pe ţărmurile din întreaga lume. Rămaşi fără ajutor, mulţi mor într-o zi sau două. WWF oferă ateliere de salvare pentru localnici. Instruirea cuprinde biologia, identificarea, ameninţările şi tehnicile de conservare şi salvare a cetaceelor (balene, delfini şi marsuini). O astfel de instruire nu numai că ajută la garantarea siguranţei balenelor şi delfinilor care eşuează pe plaje, dar totodată sporeşte aprecierea oamenilor pentru animale şi cultivă simţul de gestionare a mediului.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Anda Badea)