"Suntem pe cale să pierdem bătălia" împotriva încălzirii globale, a avertizat marţi preşedintele francez Emmanuel Macron, făcând apel la mobilizare în cadrul unui summit de etapă privind lupta împotriva încălzirii globale, în care companiile şi instituţiile internaţionale au promis să încurajeze renunţarea la energiile fosile, relatează AFP.

"Urgenţa a devenit permanentă şi este provocarea generaţiei noastre să acţionăm, să acţionăm mai repede şi să câştigăm această bătălie împotriva timpului, împotriva fatalităţii, pentru a realiza acţiuni concrete care ne vor schimba ţările, societăţile şi economiile noastre", a declarat Emmanuel Macron în faţa celor circa 50 de şefi de stat şi de guvern reuniţi cu prilejul împlinirii a doi ani de la semnarea Acordului de la Paris privind combaterea încălzirii globale.

Preşedintele francez a decis să organizeze acest summit - 'One Planet' - după anunţul lui Donald Trump privind retragerea SUA din pactul istoric împotriva încălzirii globale care vizează limitarea creşterii medii a temperaturii sub pragul critic de 2 grade Celsius. Chiar şi luând în calcul angajamentele asumate de state, planeta se îndreaptă în continuare spre o creştere medie a temperaturii de 3 grade Celsius în raport cu era preindustrială.

Însă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi respectarea obiectivelor Acordului de la Paris vor impune schimbări majore şi investiţii masive, notează AFP.

Drept răspuns la apelurile de a se dezangaja faţă de energiile fosile, Banca Mondială a anunţat că va înceta să finanţeze după 2019 explorarea şi exploatarea petrolului şi gazelor naturale, cu excepţia unor "circumstanţe excepţionale".

Instituţia financiară doreşte astfel "să alinieze cu obiectivele Acordului de la Paris" finanţările pe care le acordă statelor.

Preşedintele american, care nu a fost invitat la summit, a fost ţinta criticilor. Chiar înaintea reuniunii, Emmanuel Macron l-a întrebat din nou pe liderul de la Casa Albă, în cadrul unui interviu pentru canalul american CBS, despre "responsabilitatea sa faţă de istorie", declarându-se totuşi "destul de sigur" că omologul său american "îşi va schimba părerea în lunile sau anii care vor veni".

La summit, fostul secretar de stat John Kerry nu a ezitat să califice retragerea SUA din acord drept "o ruşine" şi drept "o decizie de autodistrugere luată în scop politic".

"Provocarea schimbării climatice este imensă, trebuie să facem totul pentru a-i face faţă", a subliniat prim-ministrul din Fiji, Frank Bainimarama, preşedinte al celei de a 23-a Conferinţe ONU privind clima (COP23), în deschiderea reuniunii.

"Ştim că asta reprezintă diferenţa între viaţa şi moartea a milioane de persoane vulnerabile în întreaga lume", a adăugat el, subliniind necesitatea de a accelera "profunda reorientare pe cale să se producă în investiţiile mondiale".

Printre cei prezenţi pe insula Seguin, la vest de Paris, s-au aflat preşedintele mexican Enrique Pena Nieto, premierii britanic Theresa May şi spaniol Mariano Rajoy, preşedinţii unor state africane şi ai unor mici insule, precum şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres. China, India şi Canada, mari emiţători de gaze cu efect de seră, nu au fost reprezentate decât la nivel ministerial.

SUA au fost reprezentate de fostul primar al New York-ului Michael Bloomberg, de guvernatorul Californiei Jerry Brown, de predecesorul său Arnold Schwarzenegger şi de miliardarul Bill Gates.

Negociatorul chinez din acest dosar, Xie Zhenhua, a subliniat angajamentul ţării sale împotriva încălzirii globale. "China a realizat un mare număr de lucruri, lucruri necesare pentru dezvoltarea durabilă a Chinei", a spus el, evocând investiţii în energii regenerabile şi dorinţa de a trece la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Ţările din Nord au promis să ridice la 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020 finanţările pentru combaterea schimbării climatice către ţările din Sud, care au cerut asigurări privind respectarea acestei promisiuni, în special pentru a se putea adapta la impactul dereglărilor climei prin îndiguire, supraînălţarea locuinţelor, sisteme de alertare meteorologică etc.

Summitul de marţi nu a fost însă o conferinţă a donatorilor şi a dorit să se concentreze asupra unor "soluţii concrete".

Firma de asigurare Axa a anunţat, de exemplu, că se va retrage accelerat din industria extragerii cărbunelui, o "etapă importantă" aplaudată de organizaţia franceză "Amis de la Terre" şi de ONG-ul german Urgewald, care consideră că francezii "merg mult mai departe decât alţi investitori internaţionali".

Un grup de peste 200 de mari investitori a decis la rândul său să pună presiune asupra a 100 de companii cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră, pentru ca acestea să-şi adapteze modelul economic luptei împotriva încălzirii globale.

Militanţii din mai multe ONG-uri au cerut, de asemenea, încetarea finanţării pentru energiile fosile, în cadrul unei manifestaţii din centrul Parisului, informează AFP.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan; editor: Mihaela Nicolaescu)