Luând în considerare relația medic – pacient, menționăm cu prioritate că profesia de medic are la baza exercitării sale independenţa şi libertatea profesională a medicului, precum şi dreptul de decizie asupra hotărârilor cu caracter medical.

Însă, conform art. 380 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, (1) profesia de medic are ca principal scop asigurarea stării de sănătate prin prevenirea îmbolnăvirilor, promovarea, menţinerea şi recuperarea sănătăţii individului şi a colectivităţii.

(2) În vederea realizării acestui scop, pe tot timpul exercitării profesiei, medicul trebuie să dovedească disponibilitate, corectitudine, devotament, loialitate şi respect faţă de fiinţa umană.

(3) Deciziile şi hotărârile cu caracter medical vor fi luate avându-se în vedere interesul şi drepturile pacientului, principiile medicale general acceptate, nediscriminarea între pacienţi, respectarea demnităţii umane, principiile eticii şi deontologiei medicale, grija faţă de sănătatea pacientului şi sănătatea publică.

Într-un sistem medical complex, pot apărea erori, iar atunci când o greșeală medicală produce prejudicii fizice, psihice sau materiale, este posibil să vorbim despre malpraxis medical.

În astfel de situații, cunoașterea drepturilor pacientului și apelarea la un avocat malpraxis medical pot face diferența între o simplă nemulțumire și obținerea unei despăgubiri juste.

Ce este malpraxisul medical?

Conform art. 653 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, malpraxisul medical reprezintă eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice.

Exemple frecvente de malpraxis includ:

- Diagnostic greșit sau întârziat

- Intervenții chirurgicale efectuate eronat

- Prescrierea unui tratament inadecvat

- Lipsa consimțământului informat

Malpraxisul poate avea consecințe grave, precum: agravarea stării de sănătate, invaliditate permanentă sau chiar deces. În aceste situații, pacientul sau familia acestuia are dreptul să solicite răspunderea civilă a personalului medical și a unității sanitare, cu respectarea condițiilor impuse de lege.

Drepturile pacienților în România

Drepturile pacienților sunt reglementate prin legislație specifică și au rolul de a proteja demnitatea, sănătatea și integritatea persoanei. Printre cele mai importante drepturi se numără:

1. Dreptul la informație

Conform art. 6 din Legea nr. 46/2003, pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic.

Medicul este obligat să explice pe înțelesul pacientului toate aspectele relevante.

Un alt drept al pacientului în privința informării sale este și dreptul de a cere o altă opinie medicală, fiind prevăzut expres în art. 11 din Legea nr. 46/2003.

2. Dreptul la consimțământ informat

Nicio procedură medicală nu poate fi efectuată fără acordul pacientului, cu excepția situațiilor de urgență.

Consimțământul reprezintă unul dintre elementele fundamentale ale voinței juridice, acesta intervenind după un proces deliberativ, trebuind să fie liber exprimat și documentat, cu respectarea condițiilor impuse de lege pentru a nu fi viciat.

3. Dreptul la confidențialitate

Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia.

Conform art. 22 din Legea nr. 43/2006, informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.

4. Dreptul la îngrijiri medicale de calitate

Pacientul are dreptul la servicii medicale conforme cu standardele profesionale și protocoalele aflate în vigoare.

Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă există condiţiile de dotare necesare şi personal acreditat, cu excepția cazurilor de urgenţă apărute în situaţii extreme.

Cum se dovedește un caz de malpraxis?

În vederea atragerii răspunderii persoanei vinovate de producerea unui act de malpraxis medical, trebuie îndeplinite cumulativ patru condiții:

- Existența unei fapte ilicite (eroare medicală)

- Existența unui prejudiciu

- Legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu

- Vinovăția personalului medical

Dovedirea acestor elemente se realizează, de regulă, prin expertize medico-legale și documentație medicală completă. Procedura poate fi complexă și dificilă pentru un pacient fără pregătire juridică, motiv pentru care asistența unui avocat specializat este esențială.

Malpraxisul medical este o realitate care poate afecta profund viața pacienților și a familiilor acestora. Cunoașterea drepturilor legale și acționarea promptă sunt pași esențiali pentru dovedirea cazurilor de malpraxis și obținerea rezultatelor dorite. Într-un domeniu atât de complex, sprijinul oferit de un avocat malpraxis medical este esențial pentru protejarea intereselor pacientului și pentru obținerea unor despăgubiri corecte.

Date de contact:
Cabinet de Avocat Denisa Sfetcu
Site:  www.denisasfetcu.ro
Telefon: 0736.334.910

Sursa foto: denisasfetcu.ro