Volumele de emisiuni de obligatiuni corporate de pe piata locala de capital si imprumuturile sindicalizate acordate de catre banci companiilor din Romania au ajuns la cote – record in 2025, potrivit concluziilor MIRSANU DEALMAKERS SUMMIT 2025, a opta editie anuala a evenimentului organizat pe 4 decembrie de catre jurnalul de tranzactii MIRSANU.RO alaturi de jucatori activi in tranzactiile de M&A, finantare, piete de capital si real estate din Romania si din spatiul Europei Centrale si de Est.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Partenerilor de eveniment Banca Transilvania, Cris-Tim Family Holding, Stratulat Albulescu, Forvis Mazars Romania, ONV LAW, APLus Advisory si Sancons Capital & Investment, respectiv al unor Supporting Partners precum Okcredit si B2 Impact.

Tendinte in tranzactiile corporative din Europa Centrala si de Est

“Suntem in continuare in top 3 in regiunea CEE. Noi in continuare suntem atractivi pentru investitori atat regionali – si vad asta in ceea ce fac in fiecare zi, primesc destul de multe cereri de interes pentru piata locala – si desigur si viceversa antreprenori romani au inceput sa se uite si in regiune. Vedem interes destul de mult pentru zona adriatica – vorbim de Croatia, Slovenia si viceversa – cei de acolo se uita destul de intens la noi”, a semnalat Leonard Pascu, Director M&A in cadrul firmei de consultanta Forvis Mazars Romania, care deruleaza periodic un studiu alaturi de Mergermarket privind evolutiile pietei M&A din Europa Centrala si de Est.

“Suntem cam a treia piata M&A ca volum, ca valoare suntem locul 2 in regiune. In studiul nostru includem si Austria, ca si parte din regiune si atunci Austria oarecum ne devanseaza”, explica Leonard Pascu de la Forvis Mazars Romania.

“Return-urile (randamentele, n.r.) din Romania sunt dupa Polonia, al doilea cele mai de jos. Noi investim acum in Canada, in Spania. Practic, return-urile locale sunt sub Canada, sub Spania, adica ne convine mai mult sa mergem in Europa de Vest decat sa facem bani aici pe business-ul asta”, a punctat Mihai Pop, Transaction Leader in cadrul grupului ceh APS, unul dintre cei mai importanti investitori de pe piata NPL din Romania si din regiune, care adauga ca pentru un jucator de talie regionala ai nevoie de o masa critica.

“Pachete mici pe unsecured (portofolii negarantate, n.r.), care sunt piata generala, au trecut destule dintre ele pe 50% pret (raportat la valoarea nominala, n.r.), ceva ce in urma cu 10 ani era la un alt ordin de marime. Vorbeam atunci de 5 – 7 – 8%. Pe retail, da. Iar in Polonia sa zicem ca este 60%, in statele baltice tot un 50%, te-ai mutat in Grecia si este 12%, 10%, 9% (pretul de achizitie raportat la valoarea nominala a portofoliului, n.r.), te duci in Franta e 11%. Este clar ca in Romania functioneaza mai bine decat in alte parti”, sustine reprezentantul APS Holding.

Robert Miklo, Partner & Head of Capital Markets in cadrul firmei de consultanta imobiliara Colliers, a punctat care este principalul pol de capital regional.

“Cehia este cel mai mare exportator de capital din regiune. Au crescut prea mult pentru piata lor locala. Piata din Cehia nu era foarte mare ca si volum, anul asta au avut o crestere foarte mare, au reusit sa tranzactioneze in Cehia, au inceput sa iasa afara, Polonia este destinatia principala”, a spus Robert Miklo de la Colliers, care adauga ca investitorii cehi au o atractie puternica de a merge spre Europa de Vest.

“Din pacate, ecartul fata de Polonia nu se mai diminueaza, nu se mai inchide pentru ca noi alergam, dar polonezii alearga si mai bine. Si, in paralel, Europa de Vest a fost intr-o perioada mai turbulenta, se deschid oportunitati pentru capitalul central – european si atunci bineinteles daca faci un deal bun in Germania, te duci acolo”, a adaugat consultantul Colliers.

Tendinte pe piata de fuziuni si achizitii (M&A)

“Vom cumpara probabil 3 proiecte din cele care cred ca sunt vreo 8 in total, cele pe care le avem acum in analiza. Unele sunt procese competitive, altele sunt negocieri bilaterale cu vanzatorul, tranzactii pe care ni le propunem tot in cursul anului 2026. Aici preturile pot sa fie foarte diferite pentru ca proiectele difera foarte mult de la resursa de vant pana la costul de conectare, data de conectare. Proiectele care se conecteaza dupa 2030 nu sunt in vizorul nostru. Daca ne-am uita si la ele, am mai pune 1 – 2 GW de analizat, dar prioritatea nr. 1 sunt proiectele care se conecteaza pana in 2030”, a declarat Lacramioara Diaconu – Pintea, Country Manager OX2 Romania.

Cum arata pipeline-ul de tranzactii OX2 Romania pe 2026, pe vanzare si pe cumparare? “La vanzare sunt 400 MW – doua proiecte, procesele sunt deja initiate. Si la achizitie, as zice undeva similar, 300 – 400 MW, insa depinde foarte mult de marimea proiectului”, a punctat Lacramioara Diaconu – Pintea, unul dintre executivii care a ocupat anterior pozitii in conducerea OMV Petrom si a altor companii mari de energie.

“Multe tranzactii au fost amanate, iar in ceea ce priveste piata de M&A este mai degraba o incetinire decat o accelerare. Si aici e important cum definesti piata de M&A pentru ca, din punctul meu de vedere, daca elimini de exemplu real estate si energia – si eu intotdeauna fac chestia asta – atunci probabil ca dintr-odata injumatatesti piata de M&A si daca mai scoti din asta si aceste megatranzactii care sunt companii care se vand cel mai probabil o singura data de-a lungul vietii lor, te trezesti ca e o piata de 2 mld. Euro sau ceva similar”, sustine Dan Farcasanu, Managing Partner al managerului regional de private equity Mozaik Investments.

Ne-am putea astepta ca dupa trecerea Regina Maria in portofoliul Mehilainen aflata sub controlul fondurilor globale de private equity CVC Capital Partners si Hellman & Friedman sa mareasca tichetul M&A si sa targeteze preluarea unor concurenti directi?

“Avand in vedere ca Mehilainen avea CVC (ca actionar, n.r.) si a adus Hellman & Friedman ca sa faca tranzactia asta (de preluare a Regina Maria), iti dai seama ce apetit au. S-au bagat miliarde de euro in Mehilainen, au mai făcut obligatiuni de 1 mld. Euro si toti banii astia sunt pentru dezvoltare”, a raspuns Ana Maria Pascu, Director M&A al Regina Maria. “Asa presupunem. Nu este exclus. O sa vedem cum arata piata in urmatoarea perioada”, a adaugat ea.

“Suntem undeva in jurul a 140 tranzactii mai mari si care sunt raportate in statistica”, a punctat Leonard Pascu, Director M&A al firmei de consultanta Forvis Mazars Romania, care a adaugat ca piata din Romania a inregistrat in acest an cu aproximativ 20% mai putine fuziuni si achizitii fata de anul anterior.

“Ca valoare, suntem in jur de 7 mld. Euro, dar inca nu s-au raportat toate tranzactiile din decembrie. Ne asteptam sa mai apara”, a adaugat consultantul Forvis Mazars Romania.

“La noi nu se vede o scadere pe real estate. Vedem suficiente operatiuni in domeniul asta. Nu proiecte imense, ci unele bine situate sau cel putin cu componenta mare de real estate. Vedem energie in continuare, vedem pentru ca sunt bani acolo zona de infrastructura si in zona de infrastructura, dar in plus si logistica si transport, vedem interes pentru ca Romania se misca intr-adevar. Sunt si bani aruncati, dar sunt multi bani investiti in zona de infrastructura prin urmare sunt tranzactii in pipeline de felul consultanta in domeniul infrastructurii, care e un gen de operatiune speciala pentru ca, spre pilda, un element nou sau nu foarte intalnit este verificarea intr-un due diligence a ceea ce inseamna experienta similara, adica acel portofoliu cu care te vei prezenta in viitor la licitatiile pe care le organizeaza statul este un exercitiu usor atipic pentru ca vine dintr-o piata de achizitii publice si contracte publice foarte speciala. Sectorul de tech de asemenea continua sa fie functional si cu viitor”, a spus Mihai Voicu, Partner al firmei de avocatura ONV Law, firma care dispune de proiecte de M&A pe segmentul mid market (companii de talie medie).

Tendinte in finantarea companiilor

“Stam cu proprietarii companiilor si gasim impreuna cele mai bune solutii de finantare sau de strategie financiara in ultima instanta pentru momentul de dezvoltare in care se gasesc ei si paleta poate sa fie extrem de mare. Sigur, traditional, ne uitam la debt (datorie) si equity (capital), dar fiecare dintre ele poate sa imbrace o gramada de forme si pornim – sa spun asa – de la un profiling al business-ului si al intentiilor antreprenorului in ce moment se gaseste, ce isi doreste sa faca si, bineinteles, ii ajutam sa isi creioneze strategia financiara si dupa aceea sa gasim si partenerii potriviti pentru ei care, da sigur, daca vorbim de companii la inceput de drum exista diverse etape de investitii equity in zona venture. Daca vorbim de companii mai dezvoltate, vedem in ce masura mixul in bilant intre debt – equity este optim sau il putem optimiza inca”, a subliniat Andreea Pipernea, Managing Partner al firmei APlus Advisory care ofera servicii de consultanta pentru antreprenori.

“Din punct de vedere al tichetelor, cred ca la nivel de structurare in tot ceea ce inseamna posibilitati de finantare in Romania sunt multe <> (zone care nu sunt acoperite, n.r.)– atat in piata de capital privata, cat si in pietele publice – la bursa”, sustine Andreea Pipernea, fost executiv care a activat anterior ca si CEO al NN Pensii – cel mai mare manager de pensii private din Romania si cu o experienta vasta in sectorul bancar unde a lucrat in cadrul mai multor banci internationale. Ea adauga ca birourile de familie si platformele de corporate venture capital ar putea completa anumite piese lipsa din ecosistemul de finantare al companiilor.

“Sectorul de energie regenerabila este cu siguranta cel mai mare furnizor de pipeline pentru urmatorul an. Acolo as putea sa zic ca nivelurile sunt destul de mari de tichete. Pana acum am finantat in mare parte prin debt – sindicalizari. Ce am finantat pana acum si este public – sindicalizarile sunt de 200 – 300 mil. Euro, pachetul BERD de 40 si 50 mil. Euro din aceste sindicalizari. Imprumutul catre Iulius a fost peste 400 mil. Euro si noi am luat 100 mil. Euro, acolo am luat mai mult. As vedea tot sectorul de real estate ca un furnizor de pipeline, de asemenea pentru anul viitor, unde tichetele ar fi mai mari, in general in jur de 50 mil. Euro. Ma gandesc ce a fost istoric ca o medie, nu este batut in cuie”, a subliniat Ramona Dragomir, Principal Banker In cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD).

“Pe corporate, EBRD nu poate finanta proiecte foarte mici, ele ar trebui sa fie de cel putin 10 mil.Euro partea EBRD, deci si proiectul ar trebui sa fie putin mai mare, sa aiba componenta de dezvoltare, de investitii sau achizitie, deci oricum de crestere. Si foarte important pentru noi sa aiba si aceasta parte de impact pozitiv in economie pentru ca asta este mandatul EBRD, fie ca este verde investitia sau poate avea o parte de incluziune sociala sau inseamna imbunatatirea guvernantei corporatiste”, a precizat bancherul EBRD. EBRD a ajuns in 2025 la un portofoliu total de investitii de circa 900 mil. Euro in Romania, care include tot spectrul de la investitii directe de capital cum este cazul retailerului La Cocos sau investitii de capital in IPO-ul Cris-Tim Family Holding de la BVB pana la imprumuturi sindicalizate, investitii in emisiuni de obligatiuni, finantari verzi sau in format sustenabil sau investitii in calitate de investitor LP in fonduri de investitii din Romania sau din regiune cu componenta dedicata pe Romania.

“Autonom este un exemplu de succes, dar exista si alte companii locale care in 2025 au reusit sa stranga bani prin aceste produse sindicalizate ceea ce nu e simplu. Asta denota un profesionalism ridicat al companiilor romanesti pentru ca nu este usor sa faci o sindicalizare si sa nu o plasezi in piata pentru ca au mai existat si cazuri de genul asta. Aici vorbim de sindicalizari care au fost suprasubscrise”, a punctat Silviu Toma, Executive Director Corporate Division in cadrul Raiffeisen Bank Romania.

“Ma astept si anul viitor la acest tichet de 200 – 300 mil. Euro, care este un sweet spot pentru care se merita produsul. Poti sa-i faci o sindicalizare entry level pentru 100 – 150 mil. Euro, dar este un produs scump, costisitor, care necesita investitii si din partea companiei si din partea finantatorilor”, a precizat bancherul Raiffeisen.

Tendinte in tranzactiile de pe pietele de capital

“Ceea ce trebuie sa tinem cont ca daca in cazul unui SPO (oferta publica secundara, n.r.) pe companii de stat, lucrurile se pot intampla intr-un anumit ritm, companiile antreprenoriale au nevoie de un interval lung de timp de pregatire.Pregatirea unui IPO pentru o companie antreprenoriala nu este un proces care sa dureze 6 luni, E un proces care sa presupuna de la stabilirea perimetrului de listare la refacerea de situatii financiare pe standarde internationale, aliniere la guvernanta corporative. Dupa cum stim, nenumarate discutii cu investitori institutionali pentru a putea estima foarte corect nivelul de cerere care exista in piata pentru IPO si ce fel de ajustari poti sa faci ca sa ai o poveste de succes. Toate aceste lucruri fac ca procesul de listare sa fie foarte lung”, a declarat Cosmina Pavleti, Head of Investment Banking in cadrul BCR, parte a grupului bancar Erste Bank.

Cate IPO-uri si SPO-uri ar putea fi in 2026 pe bursa de la Bucuresti? “Optimist as vrea sa vad macar 2 IPO-uri si 3 SPO-uri. Ar fi cel mai bun caz, dar realist nu cred ca vom ajunge acolo”, a spus bancherul de investitii al BCR, care a fost intermediar de IPO si emisiuni de obligatiuni corporate, inclusiv cele emise de catre BCR, tranzactii ce au totalizat aproximativ 3 mld. Euro.

“E un trend care s-a conturat in urma cu 2 – 3 ani de zile si anume emisiunea recurenta de obligatiuni din partea in principal a doua segmente de emitenti – in primul rand, institutiile financiare pentru necesarul de capitalizare sub reglementarile MREL si, de cealalta parte, companiile de stat din energie cu proiecte care necesita finantare si care au apelat la aceste instrumente de obligatiuni ca o alternativa la majorari de capital sau imprumuturi bancare. Din punctul nostru de vedere, intr-adevar volumele au crescut, anul asta am fost implicati in tranzactii care au ajuns la aproximativ 2 mld. Euro, de exemplu, ceea ce este un plus fata de anul anterior si incomparabil fata de anii de dinainte cand piata de obligatiuni corporate era mai mult dedicata listarilor de dimensiune mica, poate chiar pe segmentul nereglementat – pe segmentul Aero”, a subliniat Vlad Pintilie, Director General Adjunct Tranzactionare in cadrul BT Capital Partners, parte a grupului financiar Banca Transilvania.

“La nivel global focusul nu mi se pare ca mai este neaparat pe sustenabilitate. Si noi cu aceste exercitii am venit destul de tarziu in acest joc al ESG si al obligatiunilor sustenabile. In acelasi timp, e foarte complicat sa mai renunti dupa ce ai plecat pe drumul asta si dupa ce ai intrat. Si de ce spun ca e complicat. Nu neaparat din perspectiva muncii care s-a depus deja sau a proiectelor, ci pentru ca deja ai pus o emblema pe genul de emitent care iti doresti sa fii, ti-ai asumat deja niste obiective care trebuie sa le duci la indeplinire si pe care majoritatea daca nu chiar toti isi doresc sa le duca la indeplinire din perspectiva asta, programele fiind deja stabilite in piata sunt convins si ca urmatoarele emisiuni – o mare parte dintre ele – vor face parte din aceeasi categorie”, a precizat reprezentantul BT Capital Partners, care a facut parte din sindicatul de intermediere al primei emisiuni de obligatiuni AT1 a Bancii Transilvania prin care a atras 500 de mil. Euro in noiembrie 2025 de pe pietele financiare internationale.

Tendinte ale investitorilor de Private Equity si Venture Capital

“Per total sunt deja 11 investitii anul acesta, aici deja includem si niste follow-uri din fondul 1, practic, ultimul deployment din fondul 1 a fost deja facut. In mod cert pe cifre este cel mai bun an ca si valoare pentru noi. Fondul 1 al nostru a fost micut, fondul 2 este semnificativ mai mare si prin urmare un deployment undeva la 9 mil. Euro grosso modo pentru ca deal-urile noastre sunt sa zicem 1 milion in medie, unele follow-on-uri nici nu sunt atat de mari. 9 mil. este un record pentru noi, este cea mai mare suma investita pana acum”, a declarat Florin Visa, Partner in cadrul managerului de fonduri de venture capital Early Game Ventures.

“Am avut un singur an sub 10 deal-uri in ultimii 6 ani, deci si anul acesta suntem peste. Iar anul viitor va fi o componenta destul de mare de follow-on-uri. Deja o vedem, vedem potentialul. Nu putem neaparat sa dictam timing-ul, companiile vor ridica bani cand vor fi gata si noi vom fi de obicei alaturi de alti lead investors in companiile in care am investit in trecut si ne-am dori sa facem cel putin 6 investitii noi. Daca am avea 10 care ne plac, am face 10 investitii”, a precizat Florin Visa de la Early Game Ventures, care administreaza doua fonduri de capital de risc si este unul dintre cei mai activi investitori din ecosistemul VC.

“Este clar ca in ecosistemul din Romania lipsesc rundele pre – seed si ca toti trebuie sa ne adaptam la aceasta realitate. Dorinta noastra este sa facem tranzactii mai mari de la 2 – 2,5 mil. – 3 mil. Euro prima investitie si follow ons pana la 10 – 12 mil. Euro in campioni. In venture capital exista o practica diferita fata de private equity, adica se face o investitie initiala si apoi se fac runde follow on numai in campioni. Nu se pune de la inceput 10 mil., ci pui gradual.”, a detaliat Dan Mihaescu, Founding Partner al GapMinder, care are sub administrare doua fonduri de venture capital si investeste pe piata locala si pe piete dinafara Romaniei.

“Daca ma intrebati doar pe mine, destinatia Medima ar trebui sa fie un private equity un pic mai mare, poate un private equity regional pentru ca avem un drum de crestere pe care nu l-am epuizat decat foarte putin in acesti 5 – 6 ani. Si cred ca private equity-ul ne poate ajuta in continuare sa avem aceeasi traiectorie de crestere, adica accelerata”, a punctat Vlad Ardeleanu, CEO al Medima Health, retea medicala care a crescut puternic dupa intrarea in actionariatul sau a fondurilor de private equity Morphosis Capital si Integral Capital Group, care se pregatesc de exit din companie.

“Daca ma uit in viitor, suntem in acest <> (calatorie, n.r.) de a deveni de la ceea ce a fost fondul 1, care a fost Romania only, fondul 2 caruia noi ii spunem Romania Plus, adica inseamna 60 – 70% din capital va merge in Romania, restul va merge in regiune in footprint-ul EU din regiunea noastra, si dupa aceea, ideea este ca in timp la fondul 3 sa devenim cu adevarat un jucator regional. Asta nu vine fara propriile provocari pentru ca suntem in acest efort de constructie de brand, reputatie de track record in afara Romaniei.”, a semnalat Andrei Gemeneanu, Managing Partner al managerului de private equity Morphosis Capital.

“A patra investitie a fondului 2, dupa cea in private education, dupa cea in retail, dupa cea in sateliti in EnduroSat – investitia nr. 4 este in sectorul <> in a construi o retea de centre de batrani, ceea ce cu siguranta este o nisa subdezvoltata si subdeservita din Romania”, a punctat Andrei Gemeneanu ultima investitie parafata de catre Morphosis Capital.

“Piata nu este foarte aglomerata in momentul de fata. Fondurile din Polonia nu mai sunt atat de active, si-au cam facut expunerea pe Romania si nu vedem concurenta de acolo. Mai sunt niste fonduri mai de la sud – Bulgaria si mai e unul in Croatia aparut recent, dar foarte specializat. Pe langa fondurile regionale, care sunt in diverse faze, sunt doar fondurile din Romania”, sustine Dan Farcasanu, Managing Partner al managerului de private equity Mozaik Investments.

“Noi in Romania, suntem probabil 4 sau 5 fonduri care intelegem mai bine piata, stim cum sa vorbim cu antreprenorii din Romania si avem un avantaj in sensul asta. Si toate fondurile astea care sunt aparute prin PNRR sunt la inceput, deci orizontul de timp este mult mai mare decat un fond din Polonia care vine si pune presiune, vrea sa-si faca banii in 3 ani sau 4 ani dupa care sa exiteze. Noi avem un orizont de timp care poate sa duca si 7 – 8 ani de acum incolo. Deci, din punctul asta de vedere si asta este un avantaj, trebuie doar sa gasim antreprenorul potrivit care e probabil 60% din teza noastra si apoi sa incepem sa discutam”, este de parere Dan Farcasanu de la Mozaik Investments.

Tendinte in tranzactiile de pe piata de real estate

“Cred ca o sa depasim 500 mil. Euro pentru ca in perioada T1 – T3 piata de investitii a fost 425 mil. Euro. Din anumite motive este o tranzactie care nu s-a publicat si deja trecem de 450 mil.Euro si cred ca se va mai inchide cel putin o tranzactie importanta pana la sfarsitul anului si atunci vom fi acolo un pic peste 500 mil. Euro”, estimeaza Robert Miklo, Partner & Head of Capital Markets al firmei de consultanta imobiliara Colliers.

“Cred ca incepe sa se vada deficitul Romaniei in ceea ce priveste investitorii institutionali locali. Mie imi place sa impart acum tarile din CEE in doua – zonele care au investitori institutionali locali si zonele care nu au. Serbia, in mod surprinzator, Ungaria, Slovacia, Cehia toate au jucatori institutionali locali care sustin piata versus Romania si Polonia, care sunt ramase oarecum pe dinafara. Si Romania intra intr-un joc direct de competitie cu Polonia, in care nu iese foarte bine, partial pentru ca piata este stabila, adica nu ai presiune pe vanzare, dar nu ai presiune nici pe cumparare. Al doilea element care ne trage in jos este partea de finantare in Romania care din punct de vedere al marjelor este foarte asemanatoare, iar din punct de vedere al amortizarii nu este acolo. Ai niste conditii mai bune in Polonia. Si asta inseama bottom line ca ai un IRR mai bun in Polonia decat in Romania pentru acelasi yield si diferentialul de yield intre Romania si Polonia nu iti permite sa atragi suficient capital. De asta suntem intr-o zona in care vedem ca lichiditatea a scazut”, a punctat Mihai Patrulescu, Head of Investment Properties al CBRE Romania.

“Am mentinut randamentele, ne uitam trimestrial la ele. Am pastrat yield-urile si suntem la centre comerciale la 7,25%, la office la 7,5% si la I&L (industrial si logistica) la 7,75%. Nu vad o descrestere de yield-uri si motivul principal este concurenta cu alte piete, in special Polonia unde au crescut yield-urile”, a precizat Robert Miklo de la Colliers.

“Noi suntem la un yield de 7,75% flat pe toate segmentele si le vad in continuare stabile cu exceptia mall-urilor unde mai degraba vom merge catre 7,25%”, estimeaza Mihai Patrulescu din partea CBRE.

Tendinte pe piata de NPL & Debt management

“Jucatorii din piata asta in principal dezvolta doua linii de business – partea de servisare si partea de cumparare de portofolii de creante neincasate. In zona de servisare, avem de obicei, se lucreaza pentru un comision de succes calculat la sumele colectate sau pe alte piete din jurul nostru se mai lucreaza si pe fix fee-uri calculate la volumul de cazuri in lucru. Ca sa va faceti o idee despre ce insemna piata la nivelul anilor 2000, mi-aduc aminte ca primele contracte de servisare semnate cu jucatori din zona de telecom si utilitati aveau preturi – acest comision de succes – peste 60% calculate la sumele colectate. Daca iti colectam 1000 RON, 60% era pretul”, a semnalat Catalin Neagu, CEO al OKCredit si antreprenorul care a fondat Top Factoring, jucator din piata de profil vandut ulterior companiei suedeze Intrum.

“Prin anii 2001 – 2002 – 2003 a aparut pentru prima oara notiunea de vanzare de portofolii de creante neincasate, se intampla tot din zona de telecom. Jucatorul pe care il reprezentam a fost primul cumparator din Romania, era vorba de retail. Volume foarte mari, de 150 – 200 mii de cazuri, de conturi, vandute pentru un pret pentru ca nu exista competitie, un pret foarte mic. Daca va spun ca era de 2 – 3%. In timp, lucrurile s-au schimbat totalmente. In anii 2007 – 2008, au inceput sa intre jucatori – au intrat polonezi, cehi – piata a inceput sa se maturizeze. Proiectele mari de NPL – retail, corporate, secured, unsecured – mi-aduc aminte ca am participat la majoritatea acestor procese de vanzare. Erau ani in care valorile nominale vandute insemnau sute de milioane de euro, erau proiecte chiar si de peste 1 mld. Euro – ceea ce in ziua de azi cu siguranta nu se mai intampla”, a punctat Catalin Neagu, care dupa plecarea de la Intrum a pornit o noua afacere in sectorul IFN, dupa experienta acumulata pe piata NPL si  a managementului de creante.

“In piata de NPL, nu vad o modificare de natura pozitiva. Sunt si tranzactii mai putine, si bancile au bilanturi mai mari. Nu exista piata secundara in Romania. Exista deja o atentie care se da la nivelul bancilor catre ajustarea pre – neperformanta, de genul <>.  Am incercat sa investim in restructurari. Noi acum intram impreuna cu banca si proprietarul intr-o situatie, dupa care urmatorul lucru – sa creditam efectiv business-uri care sunt non – bancare, nebancabile. Practic, tot ce inseamna NPL s-a distrus, nu mai exista. Se cheama <> si din distressed am mutat total focusul din non performing catre <>. Turnaround (restructurare, n.r.) in Romania nu exista efectiv.”, a punctat Mihai Pop, Transaction Leader in cadrul grupului ceh APS, unul dintre cei mai importanti investitori de pe piata NPL din Romania si din regiune.

“In ultimii 2 ani, am luat doua entitati de la B2 in Muntenegru si in Ungaria, de curand s-a tranzactionat cel mai mare jucator din Bulgaria care era un independent catre EOS. Intrum la un moment dat a vandut catre DDM. Adica se intampla lucrurile astea. Da, pe noi ne intereseaza in continuare (preluarea unui alt jucator local de profil, n.r.) pentru ca noi ne vedem aici pe termen lung. Putem sa supravietuim cu seceta asta de low IRR (rata interna de rentabilitate scazuta), dar, pe de alta parte, am prefera sa nu fie atat de mare aglomeratie.”, a semnalat Mihai Pop din partea investitorului ceh APS, in ceea ce priveste consolidarea pietei locale de NPL & debt management.

Cititi aici care sunt tendintele de evolutie ale economiei in 2026, ce planuri de finantare suverana are statul roman si care sunt tendintele care seteaza evolutiile tranzactiior din M&A, finantare corporate, tranzactii pe pietele de capital, in real estate si pe piata NPL & debt management.

https://agerpres.ro/ots/mirsanu-dealmakers-summit-2025-i--659019

MIRSANU.RO