De ce le este greu profesorilor să predea muzica în școala primară? Un studiu realizat la UVT oferă răspunsuri și soluții pentru educația muzicală din România

Cea mai amplă cercetare realizată până acum pe această temă arată că lipsa pregătirii muzicale, resursele insuficiente și presiunea performanței academice afectează modul în care copiii învață muzica în școlile românești.

Muzica este adesea asociată exclusiv cu dezvoltarea creativității, expresivității și sensibilității artistice. Totuși, numeroase cercetări internaționale arată că educația muzicală contribuie direct la dezvoltarea cognitivă, socială și emoțională a copiilor. Participarea la activități muzicale stimulează atenția, memoria, capacitatea de colaborare și încrederea în sine, fiind considerată o componentă esențială a educației moderne.

Cu toate acestea, în multe sisteme educaționale, inclusiv în România, muzica continuă să fie percepută drept o disciplină secundară, eclipsată de materiile considerate esențiale pentru performanța academică generală.

O cercetare recentă realizată de specialiști ai Universității de Vest din Timișoara (UVT) analizează în profunzime această realitate și oferă una dintre cele mai detaliate imagini asupra modului în care profesorii români percep predarea muzicii în ciclul primar. Rezultatele au fost publicate în prestigioasa revistă științifică Humanities and Social Sciences Communications, parte a renumitului portofoliu Nature. Articolul este încadrat în categoria Q1 (cea mai înaltă categorie de impact academic mondial) și are un factor de impact de 3,6.

Catedra polivalentă: Cine predă, de fapt, muzica celor mici?

În România, spre deosebire de învățământul gimnazial sau liceal, educația muzicală din ciclul primar este predată, de regulă, de profesorii pentru învățământ primar. Aceștia sunt responsabili pentru aproape toate disciplinele din programa școlară și joacă un rol esențial în dezvoltarea copiilor în primii ani de școală.

Însă aici apare o provocare majoră: pregătirea muzicală oferită în timpul studiilor universitare este adesea extrem de limitată. În multe programe de formare a profesorilor, cursurile de muzică și metodica predării acesteia ocupă un singur semestru. În consecință, numeroși absolvenți ajung la catedră fără suficiente competențe muzicale practice și fără încrederea necesară pentru a organiza activități complexe și atractive.

Pornind de la această realitate, echipa de cercetători de la UVT și-a propus să răspundă la câteva întrebări esențiale:

• Care sunt principalele dificultăți întâmpinate de profesori în predarea muzicii?
• Ce bariere instituționale și curriculare influențează calitatea orelor?
• Cum diferă aceste provocări în funcție de experiență, mediu de predare sau nivel profesional?
• Ce soluții concrete văd profesorii din teren?

Caseta tehnică a studiului

• Autorii cercetării: Asist. cercet. drd. Daniel-Alex Milencovici, Prof. univ. dr. Simona Sava, Conf. univ. dr. Daniel Lucheș și Conf. univ. dr. Anca Luștrea (Universitatea de Vest din Timișoara).
• Eșantion: 1.151 de cadre didactice din învățământul primar românesc.
• Metodologie: Design cantitativ comparativ, bazat pe un chestionar complex de evaluare, prelucrat prin metode statistice avansate (analiza factorială exploratorie).

Diagnosticul din clasă: Ce îi împiedică pe profesori să predea eficient?

Rezultatele cercetării evidențiază o combinație complexă de factori de stres și lipsuri care afectează calitatea orelor de muzică. Profesorii nu se confruntă doar cu limitări personale, ci și cu un sistem care nu îi susține structural.

1. Suprasolicitarea și lipsa de timp

Cea mai frecvent menționată problemă este volumul uriaș de muncă al profesorilor. Cadrele didactice trebuie să gestioneze simultan multiple discipline, o birocrație stufoasă și responsabilități extracurriculare, ceea ce reduce drastic timpul și energia disponibile pentru conceperea unor lecții de muzică de calitate.

2. Sindromul foii albe: Lipsa competențelor practice

Pe lângă presiunea timpului, profesorii au semnalat dificultăți reale legate de propriile competențe muzicale tehnice. Printre cele mai mari provocări se numără:

• Citirea și interpretarea corectă a partiturilor;
• Stăpânirea elementelor de bază ale teoriei muzicale;
• Utilizarea unor metode practice și interactive de predare;
• Coordonarea ritmică și vocală a colectivului de elevi.

3. Infrastructura precară și lipsa resurselor

Cercetarea arată că dificultățile nu sunt exclusiv individuale. Sistemul suferă la capitolul dotări, mulți participanți reclamând bariere structurale majore:

Marginalizarea curriculară și falia Rural-Urban

O altă concluzie importantă a studiului privește barierele curriculare. Mulți profesori simt că muzica este privită de sistem și de părinți ca o disciplină de importanță secundară, complet eclipsată de Matematică sau Limba Română — materii evaluate formal prin testări naționale. Această presiune a performanței academice standardizate determină școlile să sacrifice orele artistice în favoarea celor considerate esențiale pentru statistici.

Totuși, modul în care se resimt aceste probleme diferă semnificativ în funcție de geografie și vechime:

• Mediul Rural vs. Mediul Urban: În școlile rurale, profesorii raportează mult mai des lipsuri acute de resurse materiale și dificultăți legate de propriile competențe muzicale. În schimb, în mediul urban, principala barieră este presiunea sufocantă a programei și goana după calificative mari la materiile de examen.
• Paradoxul experienței: Profesorii cu o vechime de peste 20 de ani la catedră au semnalat mai frecvent probleme legate de competențele muzicale, lucru explicabil prin schimbările succesive de curriculum și modernizarea metodelor de predare de-a lungul timpului. Cu toate acestea, tot profesorii cu experiență sunt cei care propun cele mai complexe soluții comunitare, dincolo de pereții clasei.

Foaia de parcurs: Cum salvăm educația muzicală?

Participanții la studiul UVT nu s-au limitat la a semnala problemele, ci au conturat trei direcții clare de intervenție pentru decidenții politici:

A. O nouă viziune asupra formării profesionale

Profesorii consideră că pregătirea muzicală trebuie consolidată atât în timpul studiilor universitare, cât și după intrarea în profesie. S-a propus introducerea unor sisteme de mentorat alături de specialiști la locul de muncă, cursuri practice de dezvoltare a competențelor și aplicarea unor criterii mai riguroase de selecție la admiterea în facultățile cu profil pedagogic.

B. Integrarea muzicii în spațiul non-formal

Experiențele artistice autentice trebuie să completeze activitatea de la clasă. Profesorii văd un potențial uriaș în colaborarea cu filarmonici sau teatre, participarea la concerte educative și utilizarea inteligentă a programelor „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” pentru proiecte muzicale interdisciplinare.

C. Rețele de consultanță și coaching

Învățătorii își doresc acces la specialiști care să le ofere sprijin metodologic direct. Acest suport ar putea lua forma unor sesiuni de coaching educațional, ateliere practice organizate în școli, colaborări directe cu profesorii de muzică și crearea unor comunități profesionale de învățare.

O investiție în arhitectura emoțională a viitorului

Într-o societate modernă, în care competențele socio-emoționale precum empatia, autoreglarea și gândirea critică devin esențiale pentru piața muncii și viața socială, educația muzicală nu mai poate fi tratată ca un lux sau ca o simplă activitate de recreere.

Studiul publicat de cercetătorii Universității de Vest din Timișoara în anul 2026 oferă un fundament științific incontestabil pentru o reformă profundă. Pentru ca elevii români să beneficieze de întregul potențial al muzicii, profesorii lor au nevoie urgentă de competențe solide, resurse adecvate și recunoaștere instituțională. Schimbarea abordării înseamnă, în definitiv, o investiție directă în dezvoltarea armonioasă și creativă a noilor generații.

Despre studiu

Articolul Teaching Music in Primary School: Perspectives of Classroom Teachers in Romania a fost publicat în 2026 în revista Humanities and Social Sciences Communications, parte a portofoliului Nature. Studiul a fost realizat de Daniel-Alex Milencovici, Simona Sava, Daniel Lucheș și Anca Luștrea, cercetători ai Universității de Vest din Timișoara. Cercetarea a analizat percepțiile a 1.151 de profesori din învățământul primar privind dificultățile, barierele și soluțiile asociate predării muzicii în școlile din România. Rezultatele evidențiază provocările legate de pregătirea muzicală a cadrelor didactice, resursele educaționale disponibile și condițiile de predare, oferind recomandări relevante pentru dezvoltarea politicilor educaționale și a programelor de formare inițială și continuă a profesorilor.

„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

„PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE”

Website: https://mfe.gov.ro/pnrr/  

Facebook: https://www.facebook.com/PNRROficial/