CREDU – Centru de cercetare, educație și comunicare pentru sănătate publică prezintă rezultatele cercetării naționale dedicate obiceiurilor nesănătoase, realizată atât printr-o cercetare cantitativp pe 1.200 de persoane, cât și printr-o cercetare calitativă cu 20 de medici și specialiști din 7 specialități medicale și o analiză a 300 de mesaje din mediul online și un focus grup calitativ. Cercetarea confirmă o realitate pe care specialistii o întâlnesc zilnic în cabinet: problema nu este doar lipsa informației, ci și incapacitatea de a o transforma în comportament.

Pornind de la această concluzie, CREDU prezinta cercetarea despre obiceiurile nesănătoase și lansează programul național Alegeri pentru sănătate – Dincolo de umbre, care include Modelul ROA, platforma educațională și comunitatea alegeripentrusanatate.ro.

Ce a descoperit cercetarea

82% dintre români recunosc că au obiceiuri nesănătoase și, cu toate acestea, le este greu să renunțe la ele. Media națională este de 4,1 comportamente nesănătoase per persoană, ceea ce arată că riscul nu vine doar din intensitate, ci și din acumulare: 55% au patru sau mai multe comportamente nesănătoase simultan.

Cele mai frecvente comportamente cu risc (frecvent + ocazional): utilizarea excesivă a telefonului și social media (87%), urmată de TV/streaming excesiv (79%) și alimentație dezechilibrată (79%).

Cercetarea identifică și un blocaj specific: 85% consideră prevenția importantă, dar doar 56% acționează efectiv. Cei mai mulți acordă prioritate echilibrului psihic și relațiilor sociale față de acțiunile tradiționale de sănătate fizică.

Bariera principală rămâne economică: 50% indică costurile ridicate (alimente sănătoase, acitivitate fizică, consultații medicale) ca principal obstacol, urmată de suprasolicitarea profesională și de prioritizarea celorlalți.

Mecanismul: de ce știm și nu schimbăm

Cercetarea explică rezistența la schimbare printr-un mecanism sistemic:

Presiune → Epuizare → Compensare → Repetiție → Normalizare → Cronicizare.

Comportamentele nesănătoase funcționează ca șapte factori emoționali de fond, numiți in proiect “umbre”, iar acestea funcționează ca stabilizatori temporari ai presiunii interne: reduc pe termen scurt tensiunea acumulată, dar nu modifică sursa ei. Cercetarea identifică șapte factori emoționali de fond, “umbre” care stau la baza acestor comportamente: tensiunea neexprimată, anxietatea de fond, singurătatea, presiunea socială, plictiseala, epuizarea cronică și durerea emoțională nerezolvată. Aceste “umbre” funcționează în patru dimensiuni: emoțională, socială, cognitivă și, acolo unde există, vulnerabilități mai profunde.

Un element relevant identificat în cercetare este și autoreglarea: oamenii înțeleg intuitiv că au un obicei nesanatos, însă în loc de renunțare, aleg reducerea riscului perceput printr-un alt obicei considerat mai puțin dăunător.

Minimizarea joacă un rol central în menținerea acestor comportamente: ea reduce percepeția riscului și neutralizează disonanța cognitivă dintre ce știm și ce facem. Un alt aspect identificat: normalizarea obiceiului nesanatos: atunci când comportamentul nu mai este perceput ca deviant, ci ca firesc, de vreme ce toată lumea face la fel.

De asemenea, cercetarea diferențiază între comportamente nesănătoase emergente: dependența digitală, mâncatul emoțional, sedentarismul, energizantele, automedicatia, normalizate rapid prin ritmul vieții moderne, și comportamente nesănătoase considerate tradiționale: alcool, fumat, jocuri de noroc, pariuri, cu incidență în schimbare, dar cu mecanisme de dependență mai bine documentate. Ponderea din ce în ce mai mare a celor emergente face problema mai puțin vizibilă și mai greu de adresat prin campaniile clasice de sănătate publică.

„Cercetarea ne arată că oamenii nu au nevoie  doar de mai multe informații despre ce e rău pentru ei. Au nevoieși  să înțeleagă ce nevoie reală îl menține pe fiecare în obiceiul, comportamentul pe care vrea să îl schimbe. Mecanismele de reglare emoțională sunt stabilizatori temporari ai presiunii interne – funcționează, dar nu rezolvă sursa. Iar minimizarea, care scade percepția riscului, și alegerea unui obicei considerat mai puțin dăunător nu sunt semne de slăbiciune – sunt semne că omul încercă să se adapteze cu resursele pe care le are. Fără această înțelegere, orice intervenție – medicală, educațională sau de comunicare – riscă să mute problema, nu să o rezolve.”
 — Oana Voicu, specialist în educație și comunicare pentru sănătate, fondator CREDU

Vocea specialiștilor

„Rezultatele acestui studiu sunt foarte importante pentru noi, deoarece explică rezistența pe care o întâlnim deseori în cabinet. Programul național inițiat de CREDU ne ajută să vedem că pacientul nu este un simplu receptor de instrucțiuni, ci un om care se confruntă cu bariere emoționale puternice. Trebuie să învățăm să comunicăm despre factorii de risc într-un mod care să nu mai provoace defensivă, ci să invite la dialog și la o asumare treptată a unor obiceiuri mai bune.”
 — Dr. Daciana Toma, Medic primar medicină de familie

„Comportamentele cu risc sunt adesea niște scuturi în spatele cărora ne ascundem de realități greu de gestionat. Cercetarea confirmă că oamenii au nevoie de empatie pentru a putea renunța la aceste umbre. Când înțelegem de ce ne este greu să renunțăm la un obicei nesănătos, bariera cade și putem începe, în sfârșit, să facem alegeri care să ne onoreze sănătatea, nu să o sacrifice.”
 — Psih. Mrd. Ortansa Mărgărit, psihoterapeut

„Mecanismele care ne dictează alegerile în momentele critice sunt cele care hrănesc, în timp, bolile metabolice. Studiul Alegeri pentru sănătate ne arată că acele 'mici excepții' repetate sunt, de fapt, încercări de a găsi un confort imediat. Astfel abordarea bazată pe echilibru devine importanta: să învățăm oamenii să își asculte corpul și să reducă riscurile nu prin forță, ci prin înțelegerea nevoilor reale ale organismului. Conștientizarea factorilor de risc este primul pas către o sănătate metabolică durabilă.”
 — Dr. Gianina Vinereanu, Medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice

Programul național Alegeri pentru Sănătate

Răspunsul CREDU la datele cercetării este un program național structurat pe trei componente complementare: Modelul ROA (Reglajul obiceiurilor nesănătoase prin alegeri), platforma educațională alegeripentrusanatate.ro și construirea unei comunități online și offline formată din persoane interesate de acest subiect.

Modelul ROA este un cadru de intervenție care nu propune interdicții, ci înlocuirea progresivă a obiceiurilor nesănătoase cu comportamente care răspund nevoilor emoționale de fond, adresând “umbrele”, nu simptomele.

Platforma și comunitatea de la alegeripentrusanatate.ro oferă resurse validate de medici si specialisti in sanate și un spațiu fără judecată, adresat atât publicului larg, cât și profesiștilor din sănătate și comunicatorilor care mediază informația medicală.

Contact presă: CREDU – Centru de Cercetare, Educație și Comunicare pentru Sănătate Publică | alegeripentrusanatate.ro / contact@credu.ro  / Detalii complete despre cercetare și Modelul ROA în Anexele 1 și 2.

ANEXĂ  1- CREDU – Cercetare națională privind comportamentele cu risc în sănătate

Principalele date din cercetare:

Cercetare cantitativă CAWI/CATI · 1.200 respondenți · Femei și bărbați 21+ · Rural și urban, România · 2025 –2026 · 20 interviuri calitative cu medici · 300 mesaje digitale analizate · 1 focus grup calitativ · 20 persoane din presă și influenceri

A. Paradoxul informare vs. acțiune

• 82% din români știu că obiceiurile lor sunt nesănătoase și continuă să le mențină
• 85% consideră prevenția importantă, dar doar 56% acționează efectiv
• Preferință pentru echilibrul psihic față de cel fizic: socializarea în locul mișcării, alimentației sau somnului
• Media națională: 4,1 comportamente nesănătoase per persoană (4,5 incluzând pe cele rare)
• 55% acumulează 4 sau mai multe comportamente simultam; 19% au 5 sau mai multe
• Riscul nu vine din intensitate, ci din acumulare

B. Incidența comportamentelor cu risc (frecvent + ocazional)

• 87% telefon / social media excesiv
• 79% TV / streaming excesiv; 79% alimentație dezechilibrată
• 64% timp excesiv în fața ecranelor (total)
• 51% consum alcool; 37% gaming excesiv; 31% fumat clasic
• 21% vaping / tutun încălzit; 20% energizante
• Dependența digitală a depășit fumatul ca dependență dominantă (36% vs 13% în prezent)
• 50% raportează probleme cu somnul; 44% oboseală rapidă după efort
• 27% fac mișcare fizică regulat; 51% preferă socializarea ca relaxare

C. Mecanismul sistemic

• 7 din 10 alegeri nesănătoase au loc când suntem epuizați
• Pluri-compensarea: reducerea unui comportament fără intervenție pe mecanism amplifică alt comportament compensator
• Anatomia viciilor: telefonul e mai răspândit, dar alimentația are impact fizic mai mare; alcoolul e mai insidios decât fumatul; gaming-ul are cel mai mare nivel de negare

D. Umbrele – 4 dimensiuni

• Emoțională: tensiune internă, nevoie de calm, dorință de recompensă, evitarea disconfortului
• Socială: normalizare și conformism; ritualurile sociale legitimează și stabilizează comportamentul
• Cognitivă: negare, minimizare, disoțnanță tolerata între risc și acțiune
• Vulnerabilități profunde: instabilitate internă mai veche duce la comportamente ca auto-liniștire sau amorțire afectivă
• Cele 7 Umbre: Tensiunea neexprimată, anxietatea de fond, singurătatea, presiunea socială, plictiseala, epuizarea cronică, durerea emoțională nerezolvată

E. Barierele schimbării

• 50% costuri ridicate; 33% prioritizează bunăstarea celorlalți; 32% suprasolicitare profesională
• 68% schimbă exclusiv din motivație proprie, intervenția externă impusă are sanse reduse
• 32% resping orice implicare externă în deciziile de sănătate
• Intenție ridicată de schimbare, dar dificultăți în menținerea progresului pe termen lung
• Sprijin preferat: partener/familie 34%; un om ca mine 18%; prieteni 14%; medic 6% (din cei care au schimbat efectiv)
• Motivul #1: sănătatea fizică (41%). Motivul #2: recapatarea controlului (38%). Motivul #3: sănătatea emoțională (28%)

ANEXĂ  2

Modelul ROA – Reglajul obiceiurilor nesănătpase prin alegeri

Model de educație și comunicare în sănătate, dezvoltat pe baza datelor cercetării CREDU.

ROA esre un instrument de educare și comunicare, construit atat pentru oameni obișnuiți, pentru cat si medici, specialisti in sanatate și pentru oricine mediază informația de sănătate.

Cum se instalează un obicei nesănătos

ROA intră în scenă în etapa Compensare – înainte ca obiceiul să se transforme în rutină. În loc să lupte cu simptomul, întreabă: ce nevoie reală acoperă acest obicei? Și oferă o alternativă concretă.

Cei 3 S – principiile de acțiune

CREDU – Centru de Cercetare, Educație și Comunicare pentru Sănătate Publică  |  alegeripentrusanatate.r

Ideas Creative