Novruz – sărbătoare națională străveche, care oglindește cultura, valorile spirituale, folclorul și identitatea poporului azerbaidjan, se celebrează în fiecare an pe 20 sau 21 martie (în ziua echinocțiului de primăvară). Cuvântul „Novruz” înseamnă „zi nouă”, iar ortografia și pronunția acestuia pot varia în funcție de țară. Sărbătoarea Novruz este celebrată de peste 3.000 de ani în Orientul Mijlociu, Caucaz, Asia Centrală, Balcani și alte regiuni. Sărbătoarea strămoșilor îndepărtați, Novruz, marchează prima zi de primăvară și reînnoirea naturii. Această sărbătoare promovează valorile păcii și solidarității, atât între generații cât și în cadrul familiei, precum și reconcilierea și buna vecinătate, care ajută la păstrarea diversității culturale și la întărirea prieteniei între popoare și diferite comunități. Această sărbătoare, asociată cu sosirea primăverii, reînvierea naturii și echinocțiul de primăvară, reflectă conștiința națională și spiritul național al poporului. Novruz servește și ca simbol al solidarității naționale. Prin urmare, păstrarea în țara noastră a unor exemple de cultură națională precum Novruz, este un eveniment cu o semnificație universală.

De-a lungul mileniilor istoriei sale, sărbătoarea a prins rădăcini printre multe popoare din est care au fost influențate de cultura zoroastriană. Nu este o coincidență faptul că, la 30 septembrie 2009, cu sprijinul a 24 de state, Novruz a fost inclus de UNESCO în lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial și puțin mai târziu, în februarie 2010, la propunerea Azerbaidjanului, Albaniei, Afganistanului, Macedoniei de Nord, Indiei, Iranului, Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului și Turciei printr-o rezoluție specială adoptată la cea de-a 64-a sesiune a Adunării Generale a ONU, 21 martie a fost declarată Ziua Internațională a Novruzului. De atunci, după ce a primit un statut internațional ridicat, Novruz este sărbătorit la o scară specială ca o sărbătoare care întărește relațiile pașnice dintre statele vecine, apropie popoarele și popularizează tradițiile lor istorice și culturale primordiale, demonstrând astfel triumful înaltelor principii ale umanismului, bunătății și creativității.

Un rol important în realizarea acestor succese l-a avut munca desfășurată de primul vicepreședinte al Azerbaidjanului, președintele Fundației Heydar Aliyev, UNESCO și ambasadorul de bunăvoință al ISESCO, Mehriban Aliyeva, cu scopul de a populariza și promova patrimoniul cultural imaterial al Azerbaidjanului, obiceiurile și tradițiile naționale ale statului nostru în întreaga lume.

În vremea sovietică, Novruzul era considerat o sărbătoare religioasă și naționalistă, multă vreme fiind interzis în Azerbaidjan. Politica urmată de-a lungul puterii sovietice nu a putut să smulgă sărbătoarea din conștiința poporului azerbaidjan, precum și celelalte valori naționale spirituale. Printre meritele liderului național Heydar Aliyev s-a numărat și revenirea lui Novruz în poporul nostru. Într-adevăr, datorită liderului național Heydar Aliyev, sărbătoarea noastră națională - Novruz, ca parte integrantă a mișcării culturale generale, a început să fie sărbătorită în masă în anii 70-80 ai secolului trecut. În timpul conducerii liderului național Heydar Aliyev, a Azerbaidjanului independent, sărbătorile cu prilejul lui Novruz Bayram au intrat pentru totdeauna în viața națiunii noastre. Astăzi, președintele Ilham Aliyev acordă o atenție deosebită conservării și promovării patrimoniului cultural imaterial. Felicitările adresate anual de șeful statului către popor cu ocazia Novruzului, indică o atitudine sinceră față de valorile naționale și spirituale.

Sărbătoarea Novruz întruchipează puritatea și valorile nobile umane, încurajează oamenii să aibă un viitor luminos și fericit și contribuie la unitatea lor.

În Azerbaidjan, pregătirile pentru Novruz încep cu o lună înainte. Într-adevăr, trezirea naturii începe tocmai de la Novruz, iar oamenii din Azerbaidjan îl sărbătoresc solemn și festiv, respectând ritualuri și tradiții. Conform poveștilor populare, Novruz este precedat de patru zile de marți, fiecare fiind dedicat trezirii unuia dintre elementele naturale. Așadar, în fiecare săptămână, în ziua de marți sunt marcate elementele de apă, foc, vânt și pământ. Trezirea acestor forțe ale naturii anunță sosirea celui de-al cincilea element principal, o nouă zi luminoasă - Novruz, începutul renașterii și trezirea completă a pământului.

În ultima săptămână înainte de sărbătoare, pe chipul oamenilor se observă o bucurie deosebită. Curțile, apartamentele sunt decorate cu flori, se pregătesc mese festive, printre care un loc special este ocupat de pilaf, fructe uscate, ouă colorate, produse de patiserie - baklava, shekerbura, gogal și alte dulciuri. La fel ca multe lucruri din tradițiile antice ale poporului azerbaidjan, sărbătoarea Novruz este plină de simbolism. Deci, baklavaua este un simbol al stelelor de pe cer, iar straturile sale, al căror număr poate fi de 9 sau 12, simbolizează straturile Pământului, ale atmosferei. Sheker-Bura simbolizează luna, iar gogal - soarele. La fiecare ușă este pusă o khoncha festivă - o tavă cu fructe uscate, nuci și migdale, fistic și ouă colorate. De asemenea, se obișnuiește ca de Novruz să fie puse la germinat semințe - o mână de grâu într-o farfurie. Se crede că cu cât iarba de grâu este mai suculentă, cu atât va fi mai norocos și mai fericit anul în acea casă. Decorarea mesei festive simbolizează dorința de împlinire și prosperitate în anul următor. Conform legendei, seara de sărbătoare trebuie petrecută în sânul familiei. De asemenea, starea de spirit trebuie să fie una bună, festivă, deoarece se crede că, așa cum întâmpini noul an, așa îl vei petrece.

Păstrarea obiceiurilor străvechi este o expresie vie a iubirii față de moștenirea noastră culturală și adevăratele valori spirituale ale poporului azerbaidjan.

Dr. Huseyn N. Najafov,

Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar

al Republicii Azerbaidjan în România