Interpretări, propuneri și concluzii rezultate în cadrul dezbaterii organizate la Universitatea de Vest din Timișoara sub genericul 'Dialoguri deschise despre violența în școală'

Comunitatea academică a Universității de Vest din Timișoara a organizat joi, 27 martie 2025, în Aula Magna UVT, dezbaterea 'Dialoguri deschise despre violența în școală', un subiect care se află pe agenda celor mai acute teme din realitatea școlilor - violența îndreptată asupra minorilor în spațiul școlar.

La dezbatere au participat reprezentanți ai conducerii UVT, invitați din cadrul sistemului școlar preuniversitar și a instituțiilor cu responsabilități în asigurarea ordinii publice, dar și elevi, studenți, familiile acestora și alți invitați. Moderarea dezbaterii a fost realizată de prof.univ.dr. Irina Macsinga, prorector UVT responsabil cu inovarea educațională, cariera academică și relația cu studenții, alături de care s-a aflat doamna Sarmiza Andronic, cadru universitar al Facultății de Științe ale Guvernării și Comunicării din cadrul UVT.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, a transmis: 'Ființa umană, indiferent de etapa în care se află, are câteva nevoi principale, de care trebuie să ținem seama: nevoia de cunoaștere, nevoia de a fi în siguranță, nevoia de a aparține unui grup și nevoia de a fi autonom. Școala, fie că este liceu sau universitate, are datoria să răspundă nu numai nevoii de cunoaștere, ci trebuie să devină și un mediu sigur, în care tinerii să devină autonomi, în care să construiască relații durabile, în care să se simtă apreciați, iubiți și respectați. Pe un teren în care aceste valori nu sunt cultivate, violența, sub toate formele sale, va înflori. Uneori, aceasta ia forme foarte subtile, iar rănile lăsate nu se văd. Aceste aspecte nu o fac însă mai puțin toxică. Din cauza costurilor psihologice, emoționale și sociale, dar și a caracteristicii violenței de a se propaga și de a fi rapid preluată în comportament, ea rămâne o problemă în atenția educatorilor, cercetătorilor și decidenților. Astăzi, universitatea noastră inițiază un dialog deschis asupra comportamentului agresiv în școală, prin care urmărim conștientizarea lui, un fenomen care va fi abordat din perspective diferite, susținute de cadre didactice universitare și de invitații noștri. Este un eveniment care provoacă la reflecție, care stimulează acțiunile concrete ale Ministerului Educației și Cercetării și creează premisele elaborării unor viitoare politici publice eficiente.'

În cadrul dezbaterii au avut intervenții de specialitate: Maria Slatină (CJRAE Timiș), cu o statistică introductivă privind comportamentul agresiv în școlile din județ, Cristina Adam (Salvați Copiii), cu o intervenție despre bullying și climat școlar, dar și despre importanța comunității educaționale, Cristina Nicorici (Facultatea de Drept UVT), cu o perspectiva asupra agresorului și riscurile asociate, Cristian Cira (Departamentul de Informatică UVT), cu o intervenție despre cyberbullying, auto-protecție în spațiul fizic și virtual, Iuliana Costea (Departamentul de Psihologie UVT), cu o intervenție despre patternuri de comportament, forme ale agresivității, roluri interschimbabile agresor-victimă, factori de protecție și factori de risc.

Dintre cele mai importante argumente, propuneri și concluzii aduse în discuție în cadrul dezbaterii, merită să evidențiem următoarele idei:

Este important să fim asertivi și empatici, alături de consilierul școlar și cadrul didactic. Sigur, consilierea individuală rămâne cea mai utilă formă de intervenție, pentru că are în vedere specificitatea victimei și a agresorului. Mai apoi, este utilă și intervenția la nivel de clasă, cu activități de prevenție, iar apoi se pot susține activități de parenting cu părinții, în care părinții evaluează în ce măsură își cunosc copiii (Maria Slatină, CJRAE Timiș).

În 2016, alături de colegii de la Salvați Copiii, am tras un semnal de alarmă despre fenomenul de bullying, am colectat datele statistice printr-o evaluare empirică de tere, când am identificat că 72% din copii afirmă că au întâlnit fenomenul de bullying în școală, un nivel la care nu ne așteptam. În 2020 am reluat și am identificat un procent în creștere, de 80%. Se pare că situația se agravează. Pe de o parte copiii înțeleg mai bine ce înseamnă byllyingul, capătă încredere în consilier, în director, într-un părinte și încep să raporteze, dar, pe de altă parte, trebuie să privim și modelele pe care copiii le au în societate. Cât timp trăim înconjurați de violență, pe care noi, adulții, o tolerăm, iar așteptarea pentru ca ceea ce vedem în școală să fie diferit, nu este realistă. Copiii preiau modelele comportamentale care le sunt la îndemână și modelele de rezolvare a situațiilor prin violență pentru că asta se întâmplă în societatea noastră. Este o problemă a copiilor și o responsabilitate a adulților să creeze rețele de siguranță. Copiii și tinerii pot acorda primul ajutor psihologic, după ce observă că cineva are o problemă. Al doilea pas este de a asculta persoana, de a oferi un spațiu de încredere, de a-l întreba cum se simte. Iar al treilea pas este de a conecta victimile cu o persoană potrivită, un consilier de specialitate, care poate interveni. (Cristina Adam, Salvați Copiii).

Bullyingul nu înseamnă doar agresiunea desfășurată în școală, ci înseamnă și acțiuni în care pot interveni și personaje din exterior, cei din poliție, procurori, judecători. De la o palmă aplicată victimei începe răspunderea penală și consecințele penale. Victima poate cere inclusiv despăgubiri, cu plata materială dispusă de judecător. (Cristina Nicorici, Facultatea de Drept UVT).

În spațiul digital, bullyingul se manifestă foarte specific, odată cu dezvoltarea tehnologiei. Bullyingul este aproape insesizabil, mai ales pentru generațiile mai mari, iar tinerii nu pot avea îndrumarea din partea adulților pentru simplul motiv că nici ei nu au reflexele create. Tinerii nu știu clar prin ce mecanisme să se apere de violența din digital pentru că reflexele de apărare nu au fost transmise din familie. Este o nevoie foarte mare de educație în igiena digitală, mai ales prin învățarea metodelor de asigurare a securității prezenței în spațiul digital. (Cristian Cira, Departamentul de Informatică UVT).

Efectele bullyingului sunt pe termen lung și devine foarte important să observăm corect potențialele victime, comportamentele de retragere, tendințele de automutilare, sau chiar degradarea relațiilor cu cei din jur. Trecerea printr-o situație de bullying înseamnă apariția unor emoții, care determină comportamente ulterioare, care pot fi identificate. (Iuliana Costea, Departamentul de Psihologie UVT).

Ca urmare a desfășurării dialogului propus comunității astăzi la Universitatea de Vest din Timișoara, organizatorii susțin analizarea argumentelor și propunerilor concretizate în dezbatere, atât la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, dar și a celorlalte instituții și organizații cu rol cheie în gestionarea acestui fenomen.

Horea Băcanu
Universitatea de Vest din Timișoara
Departamentul de Comunicare, Imagine și Marketing Instituțional