În ultimii 30 de ani, cu toții am resimțit o nevoie acută de dezvoltare a infrastructurii, iar România este în continuare considerată țara cu cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană.

Nevoia de investiții în infrastructură

De curând, ministrul transporturilor, Lucian Bode, a prezentat în cadrul unei conferințe strategia Guvernului pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii în perioada 2020-2030. Strategia prevede un plan de investiții în infrastructură, mai exact, alocarea a 2% din PIB pe an. Strategia prevede fonduri necesare de peste 72 miliarde de Euro.

80 miliarde de EURO alocate României în următorii 7 ani

În urma negocierilor din Consiliul European de la Bruxelles, România va avea alocate aproape 80 de miliarde de Euro. O parte importantă din această suma va fi utilizată pentru a reface infrastructura, pentru construcția spitalelor și școlilor, dar și pentru relansarea economiei.

Banii europeni se împart în felul următor:

-       46.4 miliarde de Euro din Bugetul multianual 2021-2027 (Fonduri nerambursabile). Această suma este destintata pentru planul Green Deal (760 milioane de euro), pentru Politica de Coeziune și pentru Politica Agricolă Comună.

-       33.5 miliarde de Euro din Pachetul de relansare economică (16.8 miliarde din fonduri nerambursabile, granturi, 16.7 miliarde din împrumuturi).

Proiecte în infrastructura românească

Anul acesta, chiar și în contextul pandemiei, anumite proiecte au fost finalizate, iar un exemplu bun poate fi prima inaugurare de metrou după 30 de ani. ”În primul rând, felicitări, și Metrorex, și Ministerului Transporturilor, Guvernului, care s-a implicat în mod exemplar în finalizarea acestei investiții”, a exclamat domnul președinte Klaus Iohannis, la finalul vizitei pe magistrala M5 ce leagă Drumul Taberei de rețeaua de metrou.

“În Planul de Relansare economică și investiții realizat de Guvernul României, sunt prevăzute investiții în dezvoltarea Sistemului Național de Transport al gazelor naturale de peste 11 miliarde de euro. Investiții extrem de importante au fost finalizate în acest an, cum sunt de exemplu gazoductul Ungheni-Chișinău și primul tronson al conductei de transport a gazului natural Craiova-Segarcea și tot în 2020 urmărim finalizarea investițiilor unui proiect extrem de important pentru România, și anume gazoductul BRUA faza 1”, a declarat Secretarul de Stat din cadrul SGG, Dl. Petrică Lucian Rusu. ”Să nu uităm că ne-am asumat un procent curajos de 30,7% energia regenerabilă. Asta înseamnă investiții, retehnologizări, înlocuire și construcție de noi capacități, formarea resursei umane și, într-o lume interconectată, digitalizare. În concluzie, stimularea investițiilor atât în România cât și la nivel internațional reprezintă o etapă esențială în remodelarea politicilor economice”, a adăugat acesta.

Un alt proiect important ce se va derula într-unul dintre marile orașe ale României, este construcția unui aeroport în Brașov, care va fi funcțional din 2021.  Astfel, Brașovul devine primul județ în care se construiește un aeroport după 50 de ani.

În ceea ce privește infrastructura de transport, Guvernul a promis o investiție de 60 de miliarde de Euro și demararea unor lucrări ce însumează 3000 de km de autostrăzi și drumuri expres, 3000 km de cale ferată și dezvoltarea proiectelor pentru metroul din București și mai nou din Cluj.

Amintim că pe 4 septembrie a fost deschis circulației, prin prezența Președintelui și a Primului Ministru, mini-lotul Biharia-Borș din Autostrada Transilvania, de la granița cu Ungaria, iar pe data de 18 septembrie s-a deschis tronsonul Iernut-Chetani, de 18 km.

Necesar invesții străine și în retehnologizarea companiilor de stat

În ceea ce privește transportul asigurat de cei doi operatori ai rețelelor naționale de gaz și electricitate, Secretarul de Stat, Dl. Lucian Petrică Rusu din cadrul SGG declara că “Planul de investiții al Transelectrica este de peste 260 milioane lei în acest an. Pe de altă parte, printr-un proiect care beneficiază de o cofinanțare europeană de 27 de milioane de euro derulează una dintre cele mai importante investiții, Linia Electrică Aeriană 400 kV Cernavodă-Stâlpu, care presupune consolidarea secțiunii transversale între coasta de vest a Mării Negre și restul sistemului European. Este o investiție totală de peste 58 de milioane de euro, cu termen de finalizare 2022.

La rândul ei, Compania Transgaz este responsabilă pentru cele mai importante șantiere ale României și estimează investiții de aproape 5 miliarde euro în dezvoltarea SNT al gazelor naturale și în extinderea și modernizarea depozitelor de înmagazinare. De altfel, în Planul de Relansare economică și investiții realizat de Guvernul României sunt prevăzute, investiții în dezvoltarea Sistemului Național de Transport al gazelor naturale de peste 11 miliarde.”

O altă companie națională ce va începe un proces de modernizare este CE Oltenia, care a trimis la Bruxelles pentru aviz, un plan de restructurare. Dat fiind faptul că societatea a beneficiat de un ajutor de salvare în valoare de 1,2 miliarde de Lei, pe care nu l-a putut rambursa în termen de șase luni, CE Oltenia a fost nevoită să transmită Comisiei Europene un plan de restructurare. "În acest context, soluția viabilă, singură luată în calcul de conducerea companiei și de către Guvern, o reprezintă continuarea activității și, implicit, înaintarea unui plan de restructurare care include un plan de decarbonare ce necesită investiții semnificative în următorii ani", au declarat reprezentanții Complexului Energetic Oltenia.

Un subiect fierbinte este proiectul de dezvoltare a perimetrului Midia, din Marea Neagră, derulat de fondul de investiții American Carlyle, prin Black Sea Oil & Gas. Aici mediul de afaceri așteaptă că Legea Offshore să fie modificată pentru a asigura predictibilitate și stimularea investiților într-un sector cu interese strategice pentru România. Menționăm că zăcămintele de gaz ale perimetrului au un potențial estimat între 10 și 20 miliarde de metri cubi.

Previziuni bune pentru infrastructură

Nevoia majoră de investiții în dezvoltarea infrastructurii în toate sectoarele persistă de 30 de ani iar oportunitatea creată de potențialul accesării celor 80 de miliarde Euro este un tren pe care nu ne mai putem permite să-l pierdem.

Proiectele de infrastructură finalizate în acest an demonstrează că se poate iar tendința trebuie să continue în ritm accelerat pentru că dezvoltarea României este strâns legată de acest deziderat.

 Ioana Stalpeanu

  www.himpa.ro