Multe şcoli din Europa au introdus interdicţii sau restricţii privind utilizarea telefoanelor mobile, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul acestora asupra sănătăţii mintale a tinerilor. Deşi la nivelul Uniunii Europene (UE) nu există norme pentru a aborda această problemă, în iulie, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a tras un semnal de alarmă şi a promis luarea unor măsuri, relatează platforma media European Newsroom în articolul de fond publicat miercuri.

Tehnologia digitală devine o forţă omniprezentă în viaţa tinerilor, iar ţările europene îşi exprimă din ce în ce mai intens îngrijorarea cu privire la utilizarea excesivă a telefoanelor mobile, a reţelelor de socializare şi a altor forme de comunicare digitală - unele dintre acestea luând măsuri în vederea interzicerii sau restricţionării telefoanelor mobile în şcoli.

Studii recente au evidenţiat legături alarmante între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi impactul negativ asupra sănătăţii mintale şi performanţelor şcolare ale copiilor şi tinerilor. Spre exemplu, un studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a recomandat utilizarea limitată şi responsabilă a telefoanelor mobile în şcoli.

În iulie, la realegerea sa în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, pentru un al doilea mandat, Ursula von der Leyen s-a angajat să abordeze dependenţa de reţelele de socializare şi hărţuirea cibernetică, făcând referire la îngrijorările tot mai răspândite cu privire la impactul negativ asupra sănătăţii mintale şi stării de bine.

"Vedem din ce în ce mai multe rapoarte referitoare la ceea ce unii numesc o criză a sănătăţii mintale", a declarat von der Leyen. "Vom organiza prima anchetă la nivel european privind impactul social media asupra stării de bine a tinerilor. Le datorăm acest lucru", a adăugat oficialul.

În ceea ce priveşte hărţuirea cibernetică, von der Leyen a spus: "Mă doare sufletul când citesc despre tineri care îşi fac rău sau chiar îşi iau viaţa din cauza abuzurilor online". Ea a promis să "abordeze flagelul hărţuirii cibernetice" şi să "ia măsuri împotriva designului care creează dependenţă de pe anumite platforme".

Deşi UE a devenit din ce în ce mai conştientă de efectele negative ale utilizării reţelelor sociale şi a telefoanelor mobile în rândul tinerilor, nu există norme la nivelul UE care să abordeze aceste probleme în toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar. Normele variază, în schimb, de la o ţară la alta.

Unele state europene iau în considerare, sau au introdus deja, interdicţii referitoare la prezenţa telefoanelor mobile în şcoli sau restricţii privind utilizarea lor în timpul orelor de curs. Printre aceste state se numără Belgia, Franţa, Ţările de Jos, Italia, Spania şi Grecia.

Alte ţări, precum Slovenia, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina, ţară candidată la aderarea la UE, analizează opţiunile pentru a răspunde îngrijorărilor, însă nu au introdus deocamdată interdicţii la nivel naţional. Însă şcolile iau problema în propriile mâini.

Ţările de Jos - Şcolile din Ţările de Jos au adoptat o interdicţie totală la nivel naţional privind telefoanele mobile începând cu prima săptămână din septembrie. Prezenţa telefoanelor în sălile de clasă din învăţământul secundar a fost interzisă de la începutul anului, măsură ce a fost extinsă, mai nou, la şcolile primare, de la începutul noului an şcolar.

Telefoanele pot fi utilizate în clasă doar dacă sunt necesare pentru conţinutul lecţiei, spre exemplu atunci când se învaţă despre competenţele media, sau dacă elevii sunt dependenţi de ele din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi.

Franţa - În 180 de "colegii", şcolile gimnaziale frecventate de copiii francezi cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani, este testat un sistem prin care se interzice utilizarea telefoanelor mobile pe parcursul întregii zile de şcoală. Testarea aşa-numitei "pauze digitale", care vizează peste 50.000 de elevi, este pusă în aplicare înaintea unui posibil plan de introducere a acestei măsuri la nivel naţional, începând din 2025.

În prezent, elevii din şcolile gimnaziale franceze trebuie să îşi închidă telefoanele. Experimentul duce lucrurile mai departe, cerându-le copiilor să îşi predea telefoanele la sosire. Aceasta face parte dintr-o iniţiativă a preşedintelui Emmanuel Macron prin care copiii sunt încurajaţi să petreacă mai puţin timp în faţa ecranelor despre care guvernul se teme că le frânează dezvoltarea.

Un raport asupra utilizării ecranelor de către tineri, prezentat lui Macron în aprilie de către o comisie de experţi, a recomandat limitarea accesului la telefoane până la vârsta de 11 ani, oferirea copiilor între 11 şi 13 a unui aşa-numit "dumbphone" fără internet şi restricţionarea accesului la internet până la vârsta de 15 ani. Un astfel de "dumbphone", denumit "The Phone", este dezvoltat în prezent în Franţa de o mamă antreprenoare, fiul său şi un partener.

Belgia - În Belgia, telefoanele mobile vor fi interzise în sălile de clasă din sute de şcoli francofone din Bruxelles şi Valonia, începând din acest an şcolar. Planurile au fost anunţate în cursul verii de noul guvern al regiunii francofone.

În regiunea vorbitoare de limbă olandeză Flandra, însă, nu există o interdicţie generală asupra prezenţei telefoanelor în şcoli, însă unele au decis să introducă restricţii pe cont propriu.

Grecia - În Grecia, elevii sunt obligaţi să îşi ţină telefoanele mobile în ghiozdane în timpul lecţiilor. Ministrul Educaţiei, Kyriakos Pierrakakis, a precizat că este interzisă deţinerea şi utilizarea în mod vizibil a telefoanelor mobile, chiar şi în timpul pauzelor, iar o încălcare poate atrage suspendarea timp de o zi.

Săptămâna trecută, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis nu a exclus posibilitatea ca elevii să fie obligaţi să îşi predea telefoanele mobile şi să le ridice după orele de curs.

Italia - În Italia, telefoanele mobile sunt interzise în sălile de clasă începând din acest an şcolar, în temeiul unui decret emis în iulie de administraţia de dreapta a premierului Giorgia Meloni. Măsura a fost introdusă de ministrul Educaţiei, Giuseppe Valditara, din partea partidului naţionalist Liga, şi vizează interzicerea utilizării telefoanelor mobile în şcoli, inclusiv în scopuri didactice. Tabletele şi computerele pot fi utilizate în continuare, cu acordul profesorilor.

Spania - În mai multe regiuni din Spania, au fost deja instituite interdicţii şi restricţii privind utilizarea telefoanelor mobile în şcoli, cum ar fi în comunităţile Madrid, Galicia, Castilla-La Mancha, Andaluzia şi Extremadura.

În ianuarie, Consiliul Şcolar de Stat din Spania - cel mai înalt organism consultativ al guvernului în domeniul educaţiei - a aprobat în unanimitate un drept de veto privind utilizarea telefoanelor mobile în învăţământul primar şi limitări în cazul învăţământul secundar.

În consecinţă, şi alte regiuni au început să pună în aplicare măsuri. În Aragon, Comunitatea Valenciană, Insulele Baleare şi Navarra, precum şi în Andaluzia, spre exemplu, profesorii au dreptul de a confisca şi de a reţine telefoanele elevilor până la sfârşitul zilei de şcoală.

Suedia - Agenţia de Sănătate Publică din Suedia (FHM) a emis recent recomandări privind timpul petrecut de copii în faţa ecranelor. Potrivit acestei agenţii, copiii cu vârste sub doi ani ar trebui să nu aibă deloc acces la media digitală şi televiziune, acces care ar trebui limitat pentru copiii cu vârste mai înaintate.

Noile recomandări se bazează pe cercetări şi pe cât timp ar trebui să petreacă copiii făcând diferite lucruri pentru a se simţi bine. Conform cifrelor guvernului suedez, adolescenţii cu vârste între 13 şi 16 ani din Suedia petrec, în general, 6,5 ore pe zi online. Ministrul suedez al Afacerilor Sociale şi Sănătăţii Publice, Jakob Forssmed, şi-a exprimat speranţa că, în viitor, societăţile de tehnologie vor acţiona pentru a reduce riscul ca cei mici să rămână blocaţi în mediul online.

Slovenia - În şcolile primare şi secundare slovene, rămâne la latitudinea fiecărei şcoli în parte dacă va restricţiona utilizarea telefoanelor mobile. Regulile interne variază de la o şcoală la alta, însă puţine au interzis complet utilizarea dispozitivelor mobile. Potrivit experţilor, un prim pas către reducerea timpului petrecut în faţa ecranelor ar putea fi stabilirea unor linii directoare la nivel naţional.

Violenţa online în rândul tinerilor este în creştere, conform sondajului din acest an realizat de Safe.si, platforma naţională de sensibilizare cu privire la pentru utilizarea sigură a internetului. În Slovenia, 65% dintre fetele de şcoală primară şi 55% dintre băieţii din aceeaşi categorie s-au confruntat cu o formă de violenţă în mediul online. În învăţământul secundar, 63% dintre eleve şi 54% dintre elevi au fost victimele unei forme de violenţă online.

Croaţia - În Croaţia nu există norme uniforme, iar Ministerul Educaţiei nu a luat încă nicio decizie în această privinţă. Cu toate acestea, unele şcoli au luat deja decizia de a interzice utilizarea telefoanelor mobile de către elevi pe tot parcursul programului şcolar, inclusiv în timpul pauzelor.

Printre acestea se numără şcoli din mai multe oraşe croate, precum Zagreb, Split, Rijeka, Osijek şi Zadar. O şcoală din Split a introdus, de asemenea, o măsură prin care elevii nu au voie să aducă telefoane mobile la şcoală, susţinând că simpla interdicţie de a le utiliza nu este suficientă.

Bosnia şi Herţegovina - Pentru a încuraja o mai bună socializare în rândul elevilor şi pentru a preveni delincvenţa juvenilă, mai multe şcoli din Bosnia şi Herţegovina au interzis accesul cu telefoane mobile la orele de curs. Cu toate acestea, în pofida unei iniţiative parlamentare de extindere a practicii, aceasta nu a fost încă pusă în aplicare în majoritatea instituţiilor de învăţământ de pe teritoriul ţării.

Conform unui studiu realizat de UNICEF şi Agenţia de reglementare în domeniul comunicaţiilor din Bosnia şi Herţegovina, unu din doi copii din această ţară cu vârsta sub 11 ani are un profil pe o reţea socială. Peste 50% dintre copii au avut experienţe neplăcute în mediul online, însă peste 85% nu au discutat cu nimeni despre acestea.

Conţinutul acestui articol se bazează pe ştiri ale agenţiilor participante în proiectul European Newsroom (enr).AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)